joi, 11 iunie 2009

Casa cu Geamuri Bombate

O casa a carei istorie o aflam din volumul 1 al cartii Din Bucurestii de ieri a lui George Potra (Editura Stiintifica si Enciclopedica 1990). Surprinzator de multe amanunte sunt date acolo, atat despre proprietarii succesivi ai locului, cat si despre familia Dancu (nume schimbat ulterior in Dancovici, probabil au presimtit ca va exista un avocat cu acel nume peste vreo 200 de ani) care prin reprezentantul ei Petrache a construit casa in 1861. Petrache Dancovici (1828-1910), fiu de negustor ploiestean, el insusi negustor (cu un magazin prosper pe Lipscani) a cumparat locul si casele de pe el in 1861 (1100 galbeni, din pacate nu stiu cat era $ atunci). Constructia cladirii (intersectia Hristo Botev cu Radu Calomfirescu) a inceput in acelasi an, posibil sa fi pastrat structuri din casele vechi. Arhitectura zice-se ca ar fi de inspiratie occidentala (vieneza), dar numele arhitectului nu ne este cunoscut. Geamurile bombate, care nu permiteau sa se vada din exterior inauntru au fost aduse de la Viena (geamuri asemanatoare ar mai fi existat la 2 case, una din ele aflata pe locul unde este acum administratia financiara pe Popa Tatu, loc unde multe ore mi-am irosit la viata mea). Interiorul casei este (era?) spectaculos- sobe de fonta care par de faianta, tapet de matase, paseri impaiate, montate intre geamuri tot bombate.. poate ne povesteste E., care a fost in vizita pe acolo. Ulterior Petrache Dancovici a intrat in politica, fiind parlamentar liberal in primii ani ai Regatului. Si-a vazut unicul copil si sotia murind de tuberculoza si s-a stins si el in 1910. Casa a fost locuita in continuare de o nepoata de-a lui, Elena, cu copiii si sotul ei (maiorul Constantin Angelescu), precum si de fratele Elenei, Nicolae Paulescu, cel care avea sa locuiasca acolo pana la moarte (1931). O casa care acum nu mai atrage in mod deosebit atentia. Geamurile bombate au ramas doar cateva. Si din cate intelegem de la Andrei Pippidi (Dilema Veche, nr 174/2007) e posibil sa fie demolata in viitorul apropiat. Multumiri lui Stefan pentru o parte din pozele de mai jos: p.s.: informatii interesante aflam si din cartea Victoriei Dragu Dimitriu, Povesti ale Domnilor din Bucuresti (Editura Vremea 2005)- un interviu cu actualul ocupant al casei. Cum a fost nationalizata casa si ajunsese sa fie folosita drept sala de repetitii pentru fanfara militiei, cum era cat pe ce sa fie demolata in anii 80 etc.

5 comentarii:

Stefan spunea...

Cum asa, sa fie demolata? Mie mi s-a parut ca locuieste cineva acolo. Nu ca asta ar conta pentru cei care ar vrea sa demoleze.

armyuser spunea...

Scara decorațiilor de pe fațadă este impecabilă!

Am o nedumerire tehnică: cum poate geometria unei foi transparente să lase lumina să treacă doar dinspre exterior către interior?(apropo de ”Geamurile bombate, care nu permiteau sa se vada din exterior inauntru au fost aduse de la Viena”)

Geamuri bombate există și în prezent, montate pe tâmplărie PVC. Am văzut multe instalări de astfel de geamuri prin țară, mai puține în București. Nu cred că în acest ultim caz geamurile sporesc valoarea estetică a imobilului.

radu spunea...

treaba nemteasca aia cu geamurile unidirectionale... sau mit urban.

Elia spunea...

e. nu se pricepe la descrieri spirituale..:) mentionez ca am fost acum vreo 2-3 ani, am ciocanit la usa, ne-a deschis nepotul lui paulescu, am intrebat daca putem vizita, si ne-a aratat putin casa; zic putin pentru ca nu era incalzita si era deci mai neplacut. frumos birou avea paulescu, ditai biblioteca, un craniu pe masuta. masti, statuete, frumoas soba din birou. pacat doar ca nu ma pricep nici la arta :P oricum, piese de muzeu in casuta ceea.. :)

R spunea...

Au trecut cinci ani de la intrebarea lui armyuser, dar poate citeste si altcineva si are aceeasi nedumerire, asa ca o sa incerc un raspuns.
Intr-adevar, in cazul asta nu se pune problema ca geamul transparent nu lasa lumina sa treaca, cu atit mai putin unidirectional, dar nu e nici un mister, nemtesc sau :). Pastrarea intimitatii celor din casa e posibila prin distorsionarea imaginilor datorita formei convexe a geamurilor. Dar si reciproca e valabila (lumea de afara se vede si ea distorsionat).