Din nou pe Strada Justiţiei. Un post scriptum

Am revenit înainte de Anul Nou pe deja vizitata stradă a Justiţiei pentru o postare care va fi în ton cu starea mea din ultima vreme. Am descoperit aşadar pe amintita Şcoală Comunală o stemă a Bucureştiului, care între timp a fost pozată (mai elegant) şi de Valentin Mandache. Mai departe, o casă care îmi scăpase din vedere în anterioara excursiune fotografică. Una dintre rarele renovări din zonă. Şi obiectivul principal, datoria cea veche, clădirea părăsită ce pare a fi o şcoală, mai uşor de văzut odată cu căderea frunzelor. Un aer deosebit de trist, găsesc eu. Citind de curând Toate numele, de Saramago, fix aici am vizualizat scena în care don Jose intră fraudulos într-o şcoala etc. Cetiţi-o. Post scriptum la post scriptum- o poza primita de la Raiden. Multumim!

strada justitiei

Casa avea un singur cat, asezat pe un parter scund, ale carui geamuri patrate erau acoperite cu hartie translucida, imitand un vitraliu de catedrala. Partea de sus privea spre strada, cu patru ferestre de o inaltime absurda, formand in varful lor cate o rozeta gotica, desi deasupra lor zidaria scotea tot atatea mici frontoane clasice, sprijinite pe cate doua mensole. La fatada, acoperisul cadea cu o streasina lata, rezemandu-se pe mensole despartite de casetoane, totul in cel mai antic stil, dar mensolele, frontoanele si casetoanele erau vopsite cu un ulei cafeniu.

este un fragment de la inceputul romanului 'enigma otiliei'. din cate imi amintesc, razvan radulescu scria acum multi ani prin dilema ca in aceasta casa, pe care calinescu o localizeaza in apropierea manastirii si peste drum de ea se aflau in anii 80 atelierele licevlvi gheorghe lazar. slabele-mi cunostinte de arhitectura ma fac sa ma indoiesc de faptul ca descrierea e foarte exacta- nu vad rozetele, mensolele (ca acu am aflat si ce e aia mensola) nu sunt cate doua. sau poate nu asta e casa. cum in anii 80 frecventam si eu cursurile licevlvi sus amintit, am avut ocazia sa cunosc cladirea si pe dinauntru. erau anii in care santierul casei poporului inainta catre patriarhie, fapt care a dus la abandonarea atelierului prin 1986. totusi, demolarile s-au oprit fix la casa cu pricina, de unde incepe practic strada justitiei astazi. amintirile mele sunt vagi, nu mai tin minte cum arata strada inspre nord. nu mai tin minte nici macar ca vizavi se afla manastirea antim, care la data aia trebuie ca era mutata. oare locul era prea bine imprejmuit? sau imi statea mintea mai mult la covrigii pe care ii luam de la intersectia cu calea rahovei? iata cateva imagini cu fostul meu loc de instruire in strungarit, cu mentiunea ca din cate se vede pe acea inscriptie (care cred ca era acoperita acum 20 de ani) cladirea a functionat ca scoala (scoala poenarescu; din ce gasim pe net, florian pittis a fost elev acolo), ulterior, prin anii 70 acolo se afla sediul unui inspectorat scolar (aici amintirile mele sunt si mai vagi, dar prima mea vizita atunci s-a produs). si daca nu gresesc, un teribil film cu comunisti ('eroii n-au varsta') s-a filmat si in acest loc.

sigur, vizavi de scoala se afla manastirea antim, asupra careia nu ma voi opri. langa ea, o casa partial termopanizata (iar de cand am trecut pe acolo ultima oara, si conditionata cu aer)

mergand spre bd regina maria, pe stanga este o curte mare, ca la tara, cu iarba si pomi, in fata o casa amarata, iar in spate, mai greu de vazut printre copaci, una mai mare. apoi o cladire impozanta, abandonata. dupa cum arata a fost tot scoala, nu imi pot aminti ce era acolo acum 25 de ani si nici poze prea grozave nu am putut face, tot din cauza vegetatiei. poate asta sa fi fost cunoscuta drept scoala poenarescu?

pe vizavi , o casa probabil nelocuita, deosebit de frumoasa dupa mintea mea. din octombrie trecut, cand e facuta prima poza, parca s-a mai degradat un pic.

la intersectia cu str george georgescu, ex rahovei (despicata in doua de bulevardul numit al libertatii) case tipic bucurestene. si locul altor filmari, pentru fram, ursul polar.

in fine, la capatul dinspre patriarhie, o alta casa impozanta, in care a locuit george magheru (poetul, nu cel cu bulevardul, pasoptistul). arhitectura brancoveneasca?

si o ultima privire inapoi, cu casa poporului aparand amenintator in zare. justitie pentru toti!