La mica distanta de
Casa Rautoiu se afla casa unde a locuit Take Ionescu, politician conservator (fara legatura cu gruparea care poarta azi acest nume), fost prim ministru, etc etc. Interesant ca la inceputurile carierei politice era apropiat de liberali. Casa a fost construita in ultimii ani ai secolului 19, arhitect fiind Louis Blanc, celebru pentru cladirile
Ministerului Agriculturii si
Facultatii de Medicina. Exista o strada Louis Blanc, prin spatele guvernului, unde amatorii de artefacte revolute vor putea intalni o veche placuta pe una dintre case. In timpul primului razboi mondial, casa a fost devastata de trupele germane. Pe peretele unui salon se afla un tablou al lui Mirea, probabil o varianta a '
Varfului cu Dor'. Dupa moartea lui Take Ionescu, si pana prin anii 50 a existat in fata casei o
statuie a lui, opera lui Ernest Dubois.
Vezi si Rezistenta Urbana. Amanunte despre arhitectura ne da
Simina Stan in JN.
Pe mine, ca si pe Mircea Nasta (nepot al Adinei Woroniecka, a locuit in aceasta casa la scurt timp dupa moartea politicianului) ne fascineaza turnul, unde se afla sursa de apa care alimenta sera.
Ferestrele serei sunt vizibile la etajul 1, dar presupun ca de multa vreme functia acelor camere a fost schimbata.
In 1930 Adina Woroniecka a construit in curtea casei, in locul unor foste grajduri, o replica a unui palat florentin, dupa planurile arhitectului Al Zaharia. Ulterior, dupa constructia blocului Leonida, lipit de casa, vaduva lui Take Ionescu a refacut la Sosea acest palat, despre care a vorbit
Stefan. Acolo a locuit si dupa razboi, inghesuita intr-o camaruta de catre nenumaratii chiriasi impusi. Din pacate, dincolo de arcada, acolo unde ar trebui sa fie micul palat nu se vede nimic. Poate cand se deschid portile alea sau daca ajunge cineva la oglinda tv si se uita in jos...
O
poza mai fericita, precum si un
detaliu gasim la Raiden. Si o imagine veche, de pe un CD pe care l-am mai pomenit
Mai multe despre amintirile lui Mircea Nasta (care se pare ca a intrat in posesia acestei cladiri, care in prezent gazduieste ceva institut de folclor) despre casa Take Ionescu si nu numai in 'Povesti ale domnilor din Bucuresti'- Viuctoria Dragu Dimitriu, editura Vremea 2005.
La mica distanta de Casa Rautoiu se afla casa unde a locuit Take Ionescu, politician conservator (fara legatura cu gruparea care poarta azi acest nume), fost prim ministru, etc etc. Interesant ca la inceputurile carierei politice era apropiat de liberali. Casa a fost construita in ultimii ani ai secolului 19, arhitect fiind Louis Blanc, celebru pentru cladirile Ministerului Agriculturii si Facultatii de Medicina. Exista o strada Louis Blanc, prin spatele guvernului, unde amatorii de artefacte revolute vor putea intalni o veche placuta pe una dintre case. In timpul primului razboi mondial, casa a fost devastata de trupele germane. Pe peretele unui salon se afla un tablou al lui Mirea, probabil o varianta a 'Varfului cu Dor'. Dupa moartea lui Take Ionescu, si pana prin anii 50 a existat in fata casei o statuie a lui, opera lui Ernest Dubois. Vezi si Rezistenta Urbana. Amanunte despre arhitectura ne da Simina Stan in JN. 
Pe mine, ca si pe Mircea Nasta (nepot al Adinei Woroniecka, a locuit in aceasta casa la scurt timp dupa moartea politicianului) ne fascineaza turnul, unde se afla sursa de apa care alimenta sera. 
Ferestrele serei sunt vizibile la etajul 1, dar presupun ca de multa vreme functia acelor camere a fost schimbata. 
In 1930 Adina Woroniecka a construit in curtea casei, in locul unor foste grajduri, o replica a unui palat florentin, dupa planurile arhitectului Al Zaharia. Ulterior, dupa constructia blocului Leonida, lipit de casa, vaduva lui Take Ionescu a refacut la Sosea acest palat, despre care a vorbit Stefan. Acolo a locuit si dupa razboi, inghesuita intr-o camaruta de catre nenumaratii chiriasi impusi. Din pacate, dincolo de arcada, acolo unde ar trebui sa fie micul palat nu se vede nimic. Poate cand se deschid portile alea sau daca ajunge cineva la oglinda tv si se uita in jos... 
O poza mai fericita, precum si un detaliu gasim la Raiden. Si o imagine veche, de pe un CD pe care l-am mai pomenit 
Mai multe despre amintirile lui Mircea Nasta (care se pare ca a intrat in posesia acestei cladiri, care in prezent gazduieste ceva institut de folclor) despre casa Take Ionescu si nu numai in 'Povesti ale domnilor din Bucuresti'- Viuctoria Dragu Dimitriu, editura Vremea 2005. 
.jpg)
