Cartierul bancar din centrul orasului este in prezent o arie plina de contraste. Ma voi ocupa azi de o parte luminoasa a acestuia- cladirea Bibliotecii Nationale. Aceasta se afla la intersectia strazilor Smardan, Doamnei si Ion Ghica, intr-o piateta poate un pic cam meschina pentru a-i pune in evidenta distinctia.
Locul pe care s-a construit cladirea, a carei prima destinatie a fost aceea de sediu al Bursei a fost donat de ministrul industriei, Ioan Lahovary. Anterior, in acea zona se afla o cladire apartinand clucerului Barcanescu. In 1907 s-a organizat un concurs in vederea edificarii Palatului Bursei, castigator fiind proiectul arhitectului Stefan Burcus (1871-1928; alte contributii: catedrala ortodoxa din Galati, Palatul asa numit 'al lui Tepes' din Parcul Carol).
Constructia a inceputi in mai 1908, inaugurarea s-a facut pe 23 (27 din alte surse) mai 1911. Stilul este cel neoclasic francez, cu pilastri si coloane in stil corintic.
De acoperis s-a ocupat Alexandru Dimitriu, cel cu
omul de arama si cu
cavalerul de pe Primaria Sectorului unu, ex-Verde.
Sculpturile exterioare (sau poate doar cea de pe fronton?) sunt realizate de Emil Wilhelm Becker (1881-1952), sculptorul Curtii Regale (el este si autorul monumentului din piata Valter Maracineanu, pe latura de est a Cismigiului, al unor decoratiuni la Mausoleul din Marasesti, al unor sculpturi pe fatada Universitatii Bucuresti etc).
Sculptura de pe fronton infatiseaza Industria si zeul Mercur, cu un
caduceu in mana. Caduceul este folosit din antichitate drept simbol al comertului si este de multe ori confundat cu bastonul lui Esculap.
Din articolul Siminei Stan din Jurnalul National (4 aprilie a.c.) care ne-a oferit multe informatii aflam si numele altor contributori: antrepriza de constructii a lui Luigi Forabosco si Domenico Costa (
corectat!), arhitectii Toma Dobrescu si I G Mayer si inginerul G Constantinescu.
Cladirea a fost incepand cu 1955 sediul Bibliotecii Centrale de Stat/ Biblioteca Nationala a Romaniei. Ceausescu n-a mai apucat sa mute Biblioteca in sediul pe care il pregatise, pe langa Piata Unirii, dar poate cel pe care tara il va alege peste 3 zile o va face.
Cartierul bancar din centrul orasului este in prezent o arie plina de contraste. Ma voi ocupa azi de o parte luminoasa a acestuia- cladirea Bibliotecii Nationale. Aceasta se afla la intersectia strazilor Smardan, Doamnei si Ion Ghica, intr-o piateta poate un pic cam meschina pentru a-i pune in evidenta distinctia.
Locul pe care s-a construit cladirea, a carei prima destinatie a fost aceea de sediu al Bursei a fost donat de ministrul industriei, Ioan Lahovary. Anterior, in acea zona se afla o cladire apartinand clucerului Barcanescu. In 1907 s-a organizat un concurs in vederea edificarii Palatului Bursei, castigator fiind proiectul arhitectului Stefan Burcus (1871-1928; alte contributii: catedrala ortodoxa din Galati, Palatul asa numit 'al lui Tepes' din Parcul Carol).
Constructia a inceputi in mai 1908, inaugurarea s-a facut pe 23 (27 din alte surse) mai 1911. Stilul este cel neoclasic francez, cu pilastri si coloane in stil corintic.
De acoperis s-a ocupat Alexandru Dimitriu, cel cu omul de arama si cu cavalerul de pe Primaria Sectorului unu, ex-Verde.
Sculpturile exterioare (sau poate doar cea de pe fronton?) sunt realizate de Emil Wilhelm Becker (1881-1952), sculptorul Curtii Regale (el este si autorul monumentului din piata Valter Maracineanu, pe latura de est a Cismigiului, al unor decoratiuni la Mausoleul din Marasesti, al unor sculpturi pe fatada Universitatii Bucuresti etc).
Sculptura de pe fronton infatiseaza Industria si zeul Mercur, cu un caduceu in mana. Caduceul este folosit din antichitate drept simbol al comertului si este de multe ori confundat cu bastonul lui Esculap.
Din articolul Siminei Stan din Jurnalul National (4 aprilie a.c.) care ne-a oferit multe informatii aflam si numele altor contributori: antrepriza de constructii a lui Luigi Forabosco si Domenico Costa (corectat!), arhitectii Toma Dobrescu si I G Mayer si inginerul G Constantinescu.
Cladirea a fost incepand cu 1955 sediul Bibliotecii Centrale de Stat/ Biblioteca Nationala a Romaniei. Ceausescu n-a mai apucat sa mute Biblioteca in sediul pe care il pregatise, pe langa Piata Unirii, dar poate cel pe care tara il va alege peste 3 zile o va face.
.jpg)
