luni, 29 decembrie 2008

O casa secesionista

casa se afla pe str sfintilor. am gasit-o azi pomenita intr-o carte care reuneste articole despre bucuresti scrise de silviu dragomir pentru cotidianul, in anii 90. era data drept exemplu de cladire secesionista si cu titlu de zvon se zicea ca interiorul ar fi bogat ornamentat si ca gustav klimt insusi ar fi lucrat la casa. pana o sa ajungem sa vedem si cum arata inauntru avem cateva imagini din exterior.

joi, 18 decembrie 2008

Biserica Anglicana din Bucuresti - Arhitect Jean Storck

Doua imagini cu biserica de caramida rosie situata pe Strada Pictor Arthur Verona la numarul 2.

miercuri, 17 decembrie 2008

Gara Regala

Un fragment din ziarul ZIUA: In 1935, Regele inaugura Expozitia urbanistica din Parcul Carol si Fantana cu zodiac, lucrare a arhitectului Octav Doicescu. In acelasi an se termina de construit Gara Baneasa (Gara regala), cu silueta ei geometrica, numita initial Gara Mogosoaia. De acolo plecase Carol al II-lea in ianuarie 1936 spre Londra, itinerar feroviar pe care il va relua in 1938, cu deosebirea ca de data aceasta se va opri si in Germania lui Hitler. De altfel si ultima calatorie, in calitate de suveran, Regele Mihai o face, in 1947, tot la Londra, cu prilejul casatoriei verisoarei sale, Regina Elisabeta. Mihai I va pleca din Gara Baneasa si se va intoarce acolo pe 21 decembrie 1947, condus si intampinat de Petru Groza si de Ana Pauker, intre altii.

miercuri, 19 noiembrie 2008

Pasajul Macca-Villacrosse; arhitect FELIX XENOPOL

Cariatide la intrarea (iesirea) dinspre strada Eugen Carada

duminică, 9 noiembrie 2008

Biserica Cuţitul de Argint

Revenind la Nicolae Ghica-Budesti, conform unei mai vechi promisiuni avem Biserica Cutitul de Argint, aflata pe latura vestica a Parcului Carol. O constructie de la inceputul secolului 20, dar pe locul unei ctitorii de la sfarsitul secolului 18. Hram- Schimbarea la Fata.

duminică, 19 octombrie 2008

Biserica MAVROGHENI

In Bucuresti, in apropiere de Piata Victoriei pe micuta strada a Monetariei, descoperim Biserica Mavrogheni. Biserica a fost zidita de domnitorul fanariot Nicolae Petre Mavrogheni (1786-1790), intr-un loc situat, in acea vreme, in afara orasului, „la capatul podului Mogosoaiei“. Ea facea parte dintr-un intreg complex, realizat pe o suprafata de 16 hectare, care cuprindea trei asezaminte, un „foisor domnesc“ (o casa de agrement a domnitorului), o biserica si „vistieria apelor“ - rezervorul principal, unde se colecta apa de izvor care alimenta intreaga retea de cismele infiintata de domnitor, ca prima masura dupa instalarea sa pe tronul Tarii Romanesti. Pisania originala nu s-a pastrat, asa incat nu cunoastem data exacta a sfintirii acestui lacas. biserica exista, insa, la sfarsitul anului 1787, iar aceasta informatie provine dintr-un hrisov al domnitorului, in care se spune: „Am zidit si biserica de piatra intru cinstea si praznuirea Stapanei noastre, Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria“. Hramul acestei biserici a fost, de la inceput, „Izvorul Tamaduirii“ (sarbatoare in cinstea Maicii Domnului, care se praznuieste vineri, in Saptamana luminata), iar cu acest prilej avea loc sfintirea apei in cadrul unor slujbe fastuoase, desfasurate in curtea bisericii (obiceiul este neschimbat pana astazi, iar numarul participantilor este impresionant). Apa sfintita aici avea reputatia de a fi tamaduitoare, existand multe marturii, in epoca, ale persoanelor care s-au vindecat de anumite boli. Biserica a avut mult de suferit in urma cutremurului din 1839 si a fost reconstruita, pe aceleasi temelii, in 1847, prilej cu care este suprimata turla din pronaos. In 1890, biserica este refacuta partial, iar in 1902, beneficiaza de o reparatie radicala, cu aceasta ocazie punandu-se si o noua pisanie, care exista pana astazi. Cutremurul din 1940 a avariat clopotnita, care a fost daramata, dar s-a reconstruit recent. Nicolae Mavrogheni a infiintat aici o tipografie unde s-au tiparit lucrari emblematice. Punctul culminant a fost atins odata cu activitatea lui Ion Heliade Radulescu, care va tipari aici „Curierul romanesc“ - prima gazeta in limba romana, cu caractere chirilice. Tot aici a vazut lumina tiparului „Regulamentul Organic“ - prima constitutie a Romaniei moderne. In 1872, Heliade moare si este ingropat in curtea bisericii, iar deasupra mormantului sau s-a ridicat, in semn de recunostinta si pretuire, un frumos monument, care poate fi admirat. Langa biserica, domnitorul a infiintat si un spital numit „Filantropia“ („iubire de oameni“) care, renovat si extins, pastreaza si astazi acelasi nume. In 1870 in locul scolii de arte si meserii infiintate la 1852 se vor pune bazele Monetariei Statului. De aici si numele strazii care inainte se numea Mavrogheni. Printesa Zoe Bagration a fost inmormintata, in 1878, linga biserica Mavrogheni. Ea fusese sotia capitanului in armata rusa Alexei Kirilovici Bagration-Muhranski, neam mare, de obarsie regeasca georgiana. Zoe era fiica marelui logofat Stefan Vacarescu, zis „Orbul“. Tot aici este inmomantat si Horia Bernea considerat unul dintre cei mai inspirati pictori pe care i-a dat Romania. Tot in curtea bisericii se gaseste si monumentul funerar al printului Mihail Konstantin Sutu. Sculptorul Constantin Brancusi, in timpul studentiei, a fost cantaret in corul bisericii iar sponsorul nostru Radu a fost botezat in aceasta biserica.

luni, 13 octombrie 2008

Noi, voi si Bucurestii vechi

O poza exact la tema blogului. nou si vechi in Bucuresti.desi noul ala nu stiu cat de nou o fi. zona Gramont/ Episcop Chesarie

duminică, 12 octombrie 2008

Din nou in centrul vechi

Multi fotografi in centrul vechi. e o perioada propice, bag de seama.

miercuri, 8 octombrie 2008

Centrul vechi, vechi... Vechi de tot

Cu mare surprindere am vazut unele strazi ce delimiteaza asa zisul Centru vechi al Bucurestiului. Stiam inca de e vremea lui Videanu, mai exact la cateva luni de cand a castigat alegerile, ca o firma spaniola a castigat licitatia pentru reconditionarea centrului vechi al Bucurestiului. La naiba... Arata si mai imputit decat imi puteam imagina. Cateva imagini luate in drum spre o policlina obscura, asa cum este si firma care repara aceste strazi. Am bagat si ceva cu bulevardele lucioase, IC Bratianu sau o particica din Balcescu cu TNB-ul.

vineri, 26 septembrie 2008

Pictori de curte

Cum erau in realitate si cum erau prezentati in imagini. De data asta Mihail Sutu si Nicolae Ceausescu vazuti de pictorii de curte: Lemercier si Sabin Balasa. Mihail Sutu infatisat ca un nabab oriental, tolanit pe sofa si cu tarlicii pe o piele de leopard, avand brau de matase si pe deasupra si hanger infipt, era in realitate (sau asa pare in poza) un tip blajin si cat se poate de european. Exact pe dos sta treaba cu nea Nicu. Sabin Balasa l-a vazut in pozitii de Iisus Cristos iar in realitate era om mic si fara minte, genul care se simte bine cu pusca in mana.

marți, 23 septembrie 2008

Arhitect Victor Stefanescu - MUZEUL NATIONAL DE GEOLOGIE "INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI"

La 19 iunie 1906 Regele Carol I semna semna regulamentul de functionare al Institutului Geologic al Romaniei. Cladirea a fost terminata in 1908. Proiectul apartine arhitectului Victor Stefanescu si este executata in stilul neobrancovenesc. Cladirea declarata monument arhitectonic adaposteste astazi Muzeul National de Geologie. Cateva imagini ale cladirii le gasim mai jos. Proiecte pe care le-a realizat arhitectul Stefanescu sau la care a colaborat le vom afla tot aici, in imagini. Bineinteles ca pe cele din Bucuresti. Merita sa le amintim pe cele mai importante: - Biserica Anglicana din Bucuresti - Cercul Militar National (colaborator) Iar in tara: - Moscheea din Piata Ovidiu (Constanta) - Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Costanta (numit la inceputuri si Palatul Comunal) - Catedrala Ortodoxa a Reintregirii (Alba Iulia) Doua imagini luate de pe internet cu poze ale vremii. Bucurestii noi si vechi...