vineri, 4 decembrie 2009

Biblioteca Nationala a Romaniei (Palatul Bursei)- arhitect Stefan Burcus

Cartierul bancar din centrul orasului este in prezent o arie plina de contraste. Ma voi ocupa azi de o parte luminoasa a acestuia- cladirea Bibliotecii Nationale. Aceasta se afla la intersectia strazilor Smardan, Doamnei si Ion Ghica, intr-o piateta poate un pic cam meschina pentru a-i pune in evidenta distinctia. Locul pe care s-a construit cladirea, a carei prima destinatie a fost aceea de sediu al Bursei a fost donat de ministrul industriei, Ioan Lahovary. Anterior, in acea zona se afla o cladire apartinand clucerului Barcanescu. In 1907 s-a organizat un concurs in vederea edificarii Palatului Bursei, castigator fiind proiectul arhitectului Stefan Burcus (1871-1928; alte contributii: catedrala ortodoxa din Galati, Palatul asa numit 'al lui Tepes' din Parcul Carol). Constructia a inceputi in mai 1908, inaugurarea s-a facut pe 23 (27 din alte surse) mai 1911. Stilul este cel neoclasic francez, cu pilastri si coloane in stil corintic. De acoperis s-a ocupat Alexandru Dimitriu, cel cu omul de arama si cu cavalerul de pe Primaria Sectorului unu, ex-Verde. Sculpturile exterioare (sau poate doar cea de pe fronton?) sunt realizate de Emil Wilhelm Becker (1881-1952), sculptorul Curtii Regale (el este si autorul monumentului din piata Valter Maracineanu, pe latura de est a Cismigiului, al unor decoratiuni la Mausoleul din Marasesti, al unor sculpturi pe fatada Universitatii Bucuresti etc). Sculptura de pe fronton infatiseaza Industria si zeul Mercur, cu un caduceu in mana. Caduceul este folosit din antichitate drept simbol al comertului si este de multe ori confundat cu bastonul lui Esculap. Din articolul Siminei Stan din Jurnalul National (4 aprilie a.c.) care ne-a oferit multe informatii aflam si numele altor contributori: antrepriza de constructii a lui Luigi  Forabosco si Domenico Costa (corectat!), arhitectii Toma Dobrescu si I G Mayer si inginerul G Constantinescu. Cladirea a fost incepand cu 1955 sediul Bibliotecii Centrale de Stat/ Biblioteca Nationala a Romaniei. Ceausescu n-a mai apucat sa mute Biblioteca in sediul pe care il pregatise, pe langa Piata Unirii, dar poate cel pe care tara il va alege peste 3 zile o va face.

20 de comentarii:

Raiden spunea...

O cladire superba, dar groaznic de neglijata. Am vazut un documentar despre Biblioteca Nationala la TVR, in care au vorbit si de acest Palat.

Nu au fost in stare "autoritatile" sa repare nici macar beciul si sa stopeze o infiltratie cu apa.

Nu stiu cand vom apuca sa vedem acest palat stralucind ca altadata.

Stefan spunea...

Eram student pe vremea cand au incercat timid sa repare cladirea. Nu era pe vremea aia BCU, tocmai fusese arsa si distrusa, asa ca apelam la BNR. Eu eram dimineata, cu sanvidul la mine, sa imi fac referatele iar muncitorii, si ei dimineata, cu votca in nas. Va dati seama ce treaba de mantuiala faceau. Unde mai pui ca pe vremea aia inca nu existau firme care sa ia lucrarile, atunci toate le facea o singura antrepriza (sau cum sa-i zic?) care tinea de stat.
Este incredibil de misto in interior, mai ales sala fisierelor si intrarea. Si ce mi-a mai placut au fost lifturile cele mici prin care trimitea cartile din depozite in salile de lectura unde erau solicitate, precum si reteua de tevi pe unde trimiteau biletele cu cote.

Stefan spunea...

Apropo, stie cineva ceva mai mult de acest Stefan Burcus? Am gasit o casa purtand semnatura unu i anume arhitect Stefan JEAN Burcus. Sigur, coincidenta ar fi prea mare, dar casa pe care o stiu este un art deco, total alta perioada.

radu spunea...

aia de pe langa academia de studii economice?
imi amintesc de 2 comentatori eurosport ai turului frantei. isi spuneau jean, respectiv tot jean, dar pe ei ii cheama radu si (cred) andrei.

Stefan spunea...

Un cunoscut de-al meu ii zicea unui domn tigan Jean, pentru ca nu stia cum il cheama. Venise domnul sa ii ia niste fier vechi din curte. Erau niste betivi acolo care s-au repezit sa ajute si ei si ii ziceau tiganului domnul Jean.
Deci tu zici ca e posibil sa isi fi spus asa de pamplezir? Si art deco?

radu spunea...

pai in 1907 nu se inventase art deco. cand a aparut aceasta miscare o fi adoptat-o. asa cum si oamenii nostri politici erau cu pecereul, pana sa se inventeze social-democratia, democratia crestina, liberalismul, liber-schimbismul, ecolojismul, populismul etc.

am scris aceste randuri de mai sus inainte sa fac o cautare pe google. acum sunt vetuste, precum diverse discursuri de aseara. nu le voi sterge totusi. si acum iata ce am aflat: jean burcus este arhitectul unor constructii din anii 30, va sa zica dupa moartea lui stefan (probabil era his father). am aflat 2 adrese: eminescului 159 (ceva bloc) si precupetii vechi 7

radu spunea...

http://www.timpolis.ro/index.php?page=column&nr=1248&r=26&a=1

o poveste de demult

Stefan spunea...

Pai cat a trait asta? Casa este clar undeva la deceniul 3 sau 4 Sec. XX-lea. Nu stiu daca un arhitect, si unul la vremea aia, putea trece asa de la un stil la altul. Naiba stie...

radu spunea...

pai am zis, casele din anii 30 sunt facute de altul, stefan burcus a murit in 1928. jean burcus e probabil fiul lui. chestia cu trecerea la alt stil era o presupunere care s-a dovedit gresita, dar fiindca ma straduisem sa scriu acolo chestii, n-am mai sters

Jerome LeBanner spunea...

Stefan, BCU se mutase dupa `90 pe o alee care lega caminele de la drept din 6 martie cu calea plevnei, undeva in spate pe langa preoteasa. initial acolo fusese biblioteca unei facultati de pe la constructii parca.

Altfel, salile de lectura de la BNR erau placute, mari, de gasit gaseai ce vrei si ce nu vrei, si organizarea era buna, chiar daca nu aparuse internetul la noi. culoarele sunt un pic cam stramte pentru gustul meu, dar probabil ca a contat si faptul ca amprenta cladirii este mica. sa traiti bine!

Loredana spunea...

Această clădire a fost cică recâştigată de către Camera de Comert si Industrie a Romaniei, iar biblioteca ar trebui să se mute după ce i se termină sediul de pe Splai (la care se lucra ultima oară când m-am uitat eu atent acolo). Poate Camera de Comerţ o să aibă mai mulţi bani şi dorinţă de refacere a acestui frumos Palat.

Paul spunea...

Prefectura din Craiova a fost proiectata de Petre Antonescu, nu de St. Burcus.

radu spunea...

am corectat. nu mai stiu unde am gasit informatia. posibil sa fi avut vreo contributie mai redusa totusi.

Paul spunea...

Nu, sunt doar informatii eronate. In Enciclopedia Romaniei, Ed. Cugetarea, 1939, la opera lui Burcus este trecuta si Banca Chrissoveloni, dar este o greseala evidenta.

Stefan spunea...

@Loredana, eu zic ca e mai bine sa fie o cladire publica, deschisa publicului. In biblioteca nu intra orice târtan.
Daca va fi Camera de Comert o sa mai vedem interiorul vreodata? Eu zic ca nu. O sa fie la fel ca la cladirea CEC.
Cel mai bine ar fi sa fie reparata cum trebuie si sa fie biblioteca publica.

Jerome LeBanner spunea...

Mai putem vedea interioarele la Zilele portilor deschise :)

Anonim spunea...

good start

marius spunea...

Nu aici s-a tinut in 1913 Conferinta de pace de la sfarsitul celui de al doilea razboi balcanic ?

Tiby spunea...

Cateva imagini din interiorul PalatuluiȘ
http://jurnalul.ro/timp-liber/casa/palatul-fostei-burse-de-valori-a-bucurestiului-503291.html

fogolar spunea...

Cladirea fostei Burse a fost construita de firmele lui Domenico Costa si Luigi Forabosco, nu de Costa si Luigi Forabosco!