Poate ar fi trebuit sa facem un serial, asa cum este Calea Victoriei, cu casele Bratienilor. Desi la prima vedere nu ar avea nicio legatura, totusi exista – Ion Pillat fiind fiul Mariei Bratianu (casatorita Pillat), fiica a lui Ion C. Bratianu. Puteam sa includem Casa Niculescu Dorobantu, Palatul Bratianu, Asezamantul Bratianu, Scoala Pia Bratianu si cate or mai fi.
Numele casei nu vine de la poetul Ion Pillat ci de la tatal acestuia, mosierul si politicianul Ion.N. Pillat. La 1897 acesta cumpara casa din Strada Romana nr. 6 , cum ii zicea pe atunci actualei strazi N. Iorga (azi numarul 8), casa ridicata dupa planurile arhitectului Alfonce de Saint-Omer. Anul in care Ion N. Pillat cumpara casa este si anul in care primul proprietar murea (un avocat, Constantin Bossie – informatie de la Andrei Pippidi). Vaduva acestuia, Maria Carp, va vinde casa. Maria Pillat il va angaja pe Ion Berindey sa faca modificarile pe care le-a considerat necesare. Ba se spune ca aceste modificari au mers chair mai departe decat ceea ce arhitectul gandise, dar totul cu mult gust si stil. O mare parte din decoratiunile interioare au fost aduse dela Paris, loc in care Maria Pillat a stat cativa ani si unde l-a luat apoi si pe Ion Pillat, acesta terminandu-si studiile acolo.
Acum sa nu ma intrebati de unde stiu eu asa ceva pentru ca nu am intrat in casa. Dar dupa cum arata chiar si acum pe afara as putea sa fiu convins ca si in interior ai ce sa vezi. Nu ma mai lansez in a reproduce ceea ce au spus altii, o sa ma limitez la ceva palpabil – ceea ce vad eu.
Pentru o casa de mai bine de 100 de ani se tine foarte bine, iar pentru o casa in Bucurestiul macinat de marete proiecte imobiliare este renovate cu destul de mult bun gust. Am facut cateva poze, unele chiar din strada Iorga, sub privirea indiferenta a unui paznic (bravo, dom’le), eu totusi circumspect, pentru ca tocmai terminasem o altercatie cu paznicul de la Muzeul Severeanu, paznic pe care o sa il vedeti in poze la vremea lui, iar altele dinspre Calea Victoriei, din parcul Nichita Stanescu. In fine…
Nu stiu exact cum a scapat familia Pillat de casa, dar pot sa presupun – in 1945 Ion Pillat moare, la 17 aprilie, iar casa este mostenita de sotia sa, Maria Pillat-Brates, pictorita. Avand in vedere ca nu avea origini sanatoase, fiica de fost primar al Bucurestiului, Ion Procopie Dumitrescu, iar rusii tocmai se pregateau sa isi regleze ora dupa ceasurile bucurestenilor, a fost poftita la domiciliu fortat iar bunurile i-au fost confiscate. Prigoana comunista a resimtit-o si fiul ei, Dinu Pillat, asa ca nici el nu putea sa emita mari pretentii, avand in vedere ca era ocupat cu un proces sacaitor, celebrul process Noica – Pillat (cei doi au fost arestati impreuna), iar apoi cu vizitele pe la Jilava si Gherla. Monica Pillat, fata lui Dinu, scria ca deja in 1947 familia tatlaui sau pierduse tot, inclusiv “zestrea” cu care venise mama ei, Cornelia “Nelli” Ene-Filipescu (casatorita Pillat), mosia de la Miorcani, vila de la Isvorani, cea de la Predeal, precum si casele din Bucuresti. Iata un mic fragment despe “casa” familiei Pillat, una dintre aceste case:
Nelli si Dinu Pillat si-au dorit toata viata o casa numai a lor. E poate cel mai sfasietor laitmotiv al acestor scrisori. Nu au apucat sa locuiasca singuri, ca familie de sine statatoare, decat in cele cinci luni ale agoniei lui, adica dupa moartea Mariei Pillat-Brates, cu care au locuit impreuna 31 de ani si pe care au inconjurat-o cu o dragoste fara fisura. Iar "casa lor" a fost, abia in anii ‘70, un biet apartament la bloc, in Drumul Taberei, iubit ca un veritabil palat
Dinu & Nelli Pillat, Biruinta unei iubiri. Pagini de corespondenta, Humanitas, 2008
Exista si cateva pasaje, marturii ale doamnei Cornelia Pillat, referitoare la casa din strada Iorga care dupa 6 decenii de instrainare nu mai ramasese decat cu rafturile bibliotecilor. Goale…
.jpg)
13 comentarii:
hmmm, ciudata localizarea acestei case: fosta strada Romana se numeste acum Mihai Eminescu, iar actuala str. N. Iorga s-a numit in per. interbelica str. Victor Emmanuel/Mussolini.
Intr-o carte de tel. din 1941, Ion Pillat (tatal) avea adresa Mussolini 8, iar in Corespondenta lui Ion Pillat (poetul) adresa casei parintilor lui, la inceput de sec XX, era str Romana 6.
deci, intr-o anume perioada, a avut loc o redenominare stradala.
Strada Romana avea acest nume si in 1921. Planul din 1935 indica deja schimbarea de nume pe acel tronson in Benito Mussolini. Oricum numele nu putea sa apara inainte de 1922 si cred ca nici inainte de intarirea puterii lui Carol II ...
Mai e o carte de Nicoale I.Pillat din 2008 care se cheama "Siluete din familia Bratianu"
Casa se tine bine pentru ca au facut recent niste lucrari cel putin de cosmetizare ...
O casa a aceluiasi J.T. d'Alfonce de St. Omer a fost recent clasata monument si se afla tot pe fosta Romana: Eminescu nr. 27. Sa va trimit o poza cu un detaliu dintr-o plansa cu stampila acestuia din 1893.
eminescu 27- asta tre' sa fie:
http://www.norc.ro/pano/pao0KhZn/
familia pillat a avut o casa prin apropiere de strada eminescu, ma voiu documenta si voiu fotografia. sper.
Adrian, ma gandeam azi ca ar fi mai bine sa pui pe blog la tine niste completari de genul asta. Nu este singurul nostru articol la care faci niste completari deosebit de utile asa ca eu cred ca decat sa fie pe post de comentariu aici mai bine sunt pe post de articol la tine cu trimitere si la noi. Poti sa le pui si aici la comentarii. Dar tu ai mereu niste informatii surprinzatoare pe care ar fi bine sa le fructifici.
tot C. Bacalbasa mai dezleaga un mister, de data asta indirect: intr-o nota de subsol la "Bucurestii de altadata", vol I, am gasit informatia ca actuala str N. Iorga era o prelungire a str. Romana.
daca ne uitam si pe harta Bucurestilor la 1900 (http://blog.alexgalmeanu.com/2008/10/bucuresti-1900/) observam ca segmentul strazii N Iorga nu este denominat.
Paul, pentru cateva secunde m-ai bagat in ceata. Dar apoi mi-am stors creierii si mi-am adus aminte ca am informatia din 3 surse. Ceea ce, gazetrareste, e suficient. Mai mult de atat: ARHIVELE. Ceea ce la mine nu e cazul, recunosc.
Stefan, pt mine a fost o dilema personala: nu intelegeam cum s-a convertit str Romana in str Iorga, cand toate lecturile mele despre Bucurestii vechi indicau str Romana = M. Eminescu. acum m-am lamurit.
Da, am sa incerc pe vineri sau sambata. Am doua proiecte ale sale, cel de care spuneam si unul surpriza :)
Strada Romana a fost atat de grav segmentata in urma taierii Bd. Coltei si a prelungirii sale - actual Lascar Catargiu, moment care a aparut si Piata Romana. Alinierea strazii Romana si configurarea pietei s-a facut in 1886. Detalii in anexele 1 si 5 din studiul meu pentru Dorobanti, aflat la mine pe blog
Casa a fost consolidata si modernizata in 2000-2001, a fost restaurata cu foarte mare atentie si s-au facut eforturi enorme pentru a pastra amprenta originala.
Pentru alte detali sau fotografii din interior va stau la dispozitie.
Bogdan
Buna ziua si multumim mult. Fireste ca ne intereseaza (sper eu ca nu numai pe noi). Banuiesc ca lucrati la firma care a realizat restaurarea sau la firma care fiinteaza in interior.
Cu cea mai mare placere si precizez ca vom mentiona sursele. Adresa pe care puteti sa puneti pozele este cea de pe pagina principala la KONTAKT.
Inca o data MULTUMIM.
Eu ma gandeam sa stabilim o vizita la sediu, sa va arat casa si documentele pe care le avem si impreuna poate creionam o continuare a acestui articol.
Bogdan
Multumim. Si asa este bine. Dar tot este indicat sa ne scrieti cum si in ce fel se poate face aceasta vizita. Sa inteleg ca mai aveti si documente?
Asteptam un mail.
Trimiteți un comentariu