Un articol atipic, dar o promisiune facuta unei domnisoare care a citit acest blog si care ne-a trimis cateva imagini. Am selectat 2 si le postez cu multumiri si punand cateva fraze care ii apartin. Multumim, Cristina Constantinescu.
Florica Radulescu-Sarbu
Bunica mea a absolvit aceasta scoala in anul 1938 ca sefa de promotie. Am o istorie intreaga a anilor ei de scoala la "Pia Bratianu". Si multe fotografii de demult. A condus apoi gradinita de aplicatie a scolii despre care se povesteste in articol. Dar eu vorbesc despre o alta lume, ceva care face parte din "alt film"...V-o spun in deplina cunostinta de cauza fiindca sunt eleva intr-a X-a la un liceu din Bucuresti. De ce oare s-o fi rasturnat totul cu susul in jos ?...
A locuit toti anii de scoala in internatul acesteia fiind orfana de ambii parinti de la varsta de 2 ani. Probabil si din cauza asta a iubit enorm copiii si si-a dedicat lor toata viata (a murit in 2007 la 90 de ani, in 1996 publicandu-si ultima carte "Un secol de existenta legiferata in invatamantul prescolar din Romania." - Florica Balasa)
Promotia 1938 - Scoala Pia Bratianu
(in centru dreapta, cu coronita, Florica Radulescu-Sarbu)
(in centru dreapta, cu coronita, Florica Radulescu-Sarbu)
.jpg)
19 comentarii:
Multumesc si eu celei care a facut efortul de a scana si trimite fotografiile pentru a putea fi vazute. Fotografiile vechi spun povestea unor vremuri NORMALE. Normalitate a bunastarii vietii, a nivelului de educatie a oamenilor, a sistemului de valori, a decentei si bunului simt. Normalitatea asta a existat intr-adevar. Este de necrezut ce a putut face din oameni dictatura comunista. Ultimii 20 de ani sunt tot un efect al degradarii morale cu originea in perioada comunista.
O revenire la normalitate tot de la educatie trebuie sa porneasca.
Cris este aceeasi persoana cu Cristina care a trimis pozele?
Sunt educatoare -de mult pensionara- din Braila si pot sa va spun ca sub conducerea dnei Florica Balasa invatamantul prescolar din Romania a cunoscut cea mai infloritoare perioada. Care s-a terminat de mult, din pacate.Pentru ca astfel de oameni nu prea mai exista.Felicitari celor care se mai gandesc astazi la vremurile de demult.
O persoana populara. Este evident ca invatamantul, la orice nivel, este in deriva.
unde e situata aceasta scoala?
presupun ca in Bucuresti, dar unde anume?
strada petofi ssandor. a se vedea http://bucurestiinoisivechi.blogspot.com/2009/08/scoala-pia-bratianu-bucuresti.html
Nu, Cris nu e aceeasi persoana. Eu am trimis pozele. Cand voi trimite un comentariu nu ma semnez Criss ca sa nu ne incurcam...ma semnez asa ca aici.....
Va rog sa primiti multumirile mele si ale familiei , ne-ati facut o mare bucurie publicand pozele.Cu siguranta bunica se bucura si ea de undeva. Multumim inca o data.
Scuze, am apasat la anonim , dar multumirile raman aceleasi!!!!!!!!!!!!!!
Emotionanta postare! Felicitari Stefan!
99% (inspiratia lui Thomas Edison) apartine Cristinei, cea cu fotografiile. Asa ca felicitarile i se cuvin.
Ce ma bucura pe mine mai mult este ca mai sunt oameni tineri, adica ea, Cristina, care, in clasa a 10-a fiind, vede lucrurile asa cum mi se pare si mie normal, si multor altora - mersul anapoda al societatii in care ne zbatem. Asta mai da speranta.
Si eu multumesc.
Ma fascineaza maxim fotografiile vechi... La belle epoque
Hristos a inviat!
Am tot privit aceste fotografii...Cred ca una din cele mai mari greseli cu care s-a inceput degringolada in invatamantul nostru de dupa '89 a fost desfiintarea uniformelor." Ca sa nu mai aminteasca de comunism" ,s-a tot spus.Uitati-va la aceste eleve ale perioadei interbelice- absolut nimic de-aface cu epoca de trista amintire.Fete de 18-19 ani,adevarate domnisoare ce purtau cu mandrie insemnele scolii lor.Mariti putin imaginea si observati aerul si tinuta venerabilelor profesoare. Cum sa nu ai de invatat de la astfel de oameni ? Multumim Stefan, pentru aceste "aduceri aminte",cu marele regret ca cine ar trebui cu adevarat sa priveasca si sa citeasca, n-o va face probabil, niciodata!
Sora mai mica a tatalui meu a absolvit Liceul Pia Bratianu doi ani mai tarziu, in 1940. Pastrez de la ea multe fotografii cu elevele de la internatul liceului, interesante documente din anii 1936-1940, inclusiv o fotografie foarte asemanatoare cu cea postata aici, dar de mai buna calitate, in care alaturi de doamnele din corpul profesoral apar absolventele unei promotii ulterioare (probabil 1939).
Cat priveste starea societatii romanesti de astazi, de care nu avem prea multe motive sa fim mandri (dimpotriva), nu
este nici o indoiala ca ea ramane in mare masura tributara epocii comuniste, care a reusit sa rastoarne complet toate valorile, mutiland sufleteste poporul roman. Daca stramosii nostri ar invia din morminte, ei nu ar recunoaste in noi pe urmasii lor!... Problema pe care voi, cei tineri si constienti, trebuie sa v-o puneti este: cum se pot vindeca ranile trecutului totalitar? Cum poate fi scos poporul roman din marasm si redat omeniei sale proverbiale si lumii civilizate?
Un partial raspuns la aceste dilematice intrebari cei interesati il pot afla pe blogul revistei multiculturale ORIZONT LITERAR CONTEMPORAN / CONTEMPORARY HORIZON MAGAZINE.
Sora mai mica a tatalui meu a absolvit Liceul Pia Bratianu doi ani mai tarziu, in 1940. Pastrez de la ea multe fotografii cu elevele de la internatul liceului, interesante documente din anii 1936-1940, inclusiv o fotografie foarte asemanatoare cu cea postata aici, dar de mai buna calitate, in care alaturi de doamnele din corpul profesoral apar absolventele unei promotii ulterioare (probabil 1939).
Cat priveste starea societatii romanesti de astazi, de care nu avem prea multe motive sa fim mandri (dimpotriva), nu
este nici o indoiala ca ea ramane in mare masura tributara epocii comuniste, care a reusit sa rastoarne complet toate valorile, mutiland sufleteste poporul roman. Daca stramosii nostri ar invia din morminte, ei nu ar recunoaste in noi pe urmasii lor!... Problema pe care voi, cei tineri si constienti, trebuie sa v-o puneti este: cum se pot vindeca ranile trecutului totalitar? Cum poate fi scos poporul roman din marasm si redat omeniei sale proverbiale si lumii civilizate?
Un partial raspuns la aceste dilematice intrebari cei interesati il pot afla pe blogul revistei multiculturale ORIZONT LITERAR CONTEMPORAN / CONTEMPORARY HORIZON MAGAZINE.
Sansele sa se mai poata schimba ceva sunt din ce in ce mai putine. Altele sunt valorile astazi, iar zeul caruia i se inchina majoritatea este banul. Citeam zilele astea cateva randuri scrise de un glumet, ca sa ii zic asa. Spunea (ironic) ca banul este cel mai de pret. Este mai de pret decat sanatatea. Si ca exemplu zicea ca nu te poti duce in macelarie sa ceri o fleica si sa arati macelarului ce bronz frumos ai pe brate.
Traim in epoca cuplului el fotbalist ea fotomodel (si studenta cu 2-3 restante; daca nu ati inteles - si frumoasa si desteapta).
Acum vreo 3 saptamani imi zicea cineva, legat de scoala Pia, ca tocmai si-a retras baiatul proaspat inscris acolo pe motiv de interminabil santier. Indiferenta omoara si pasiunea.
Nu-mi vine să cred că au trecut doi ani de la schimbul de păreri în legătură cu lumea din"Pia Bratianu", cea atât de apreciată cândva, de bunica mea...Voiam să ştiţi că am luat BAC-ul cu 9,18 şi aş vrea şi pe această cale să mulţumesc profesorilor noştri din Colegiul Naţional Spiru Haret-Bucureşti, toţi având un rol deosebit în faptul că "XII H" a fost "integralistă", într-o situaţie halucinantă a notelor la aceste examene...Un gând bun, şi profesoarei mele de limba română din gimnaziu(Şcoala gen.nr.52- "Iancului"), doamna Maria Matei. Vacanţă plăcută şi o vară frumoasă tuturor!
fe li ci tari!
Trimiteți un comentariu