Iata doua personaje interesante: Hagi Theodorachi si arhitectul Toma Dobrescu, fiecare cu farmecul sau. Unul, Hagi, fiu de taran, ajuns mai tarziu unul dintre cei mai mari comercianti romani iar altul, Toma Dobrescu, un arhitect cu un "palmares" bogat si variat cu lucrari imprastiate in sudul tarii, cladiri publice (Palatul Minerva si Liceul Carol I din Craiova, Liceul Petru si Pavel din Ploiesti, Palatul Camerei de Comert din Galati precum si diriginte de lucrari la Palatul Bursei Bucuresti - arhitect Stefan Burcus,) sau private (casa lui Hagi Theodorachi din Soseaua Kiseleff, case in Bucuresti in strada Virgiliu sau in strada Fantanei, casa Take Ionescu din Sinaia, casa de la Gradistea ce apartinea tot lui Hagi, sau moara de la Chirculesti aflata in proprietatea aceluiasi negustor si altele), biserici (manastirea Celik Dere din Tulcea,chiliile manastirii Cocos de langa Niculitel, biserica Ciobasteanu - Olt) dar si o lucrare aparte, care desi nu e ideea lui, asa se zice, el a schitat-o - Palatul Iulia Hasedeu de la Campina. Zice-se ca Bogdan Petriceicu Hasdeu intra in legatura cu spiritul fiicei sale, Iulia, moarta tanara si inzestrata cu o inteligenta iesita din comun. Fata i-ar fi spus tatalui cum sa arate palatul, iar Toma Dobrescu l-a pus pe hartie.
Deşi nu ştia carte, Hagi Tudorache şi-a creat un păienjeniş negustoresc, care cuprindea spaţiul dintre Bucureşti şi Leipzig
Adrian MAJURU, revista CAPITAL, 2 mai 2007
Deci un om nascut cu simtul afacerii care dupa ce a strans bani din negustorie i-a investit si in industrie, fiind printre cei dintai mari producatori de caramida, iar apoi si-a aranjat copiii iar acestia au finantat cariere politice care le-au netezit drumul in lumea afacerilor. Si pentru ca in final, cercul sa se inchida cumva, astazi, casa pe care Toma Dobrescu i-a construit-o pe Soseaua Kiseleff la numarul 57, este sediul Tineretului National Liberal.
Casa a fost ridicata intre 1910 - 1911 in stil neoromanesc, cu influente brancovenesti si decoratiunile bogate, fatade tratate cu un volum impresionant, specifice stilului. Si astazi este una dintre cele mai frumoase case din Bucuresti, beneficiind si de o soarta fericita precum si incadrarea in acest mic univers arhitectural - Soseaua Kiseleff. Merita admirata.
.jpg)
11 comentarii:
Foarte interesant si bine ilustrat articol ; stiam putine lucruri despre casa de la Sosea.
O mica rectificare este, totusi, necesara : casa din articol, construita la 1910-1911 a fost construita pt Dumitrache Hagi Tudoraki,care nu mai era negustor, ci mare industrias si care a fost, o vreme, chiar presedintele Camerei de Comert si Industrie din Bucuresti. Marele negustor Tudor Hagi Tudoraki, toptangiu (angrosist) nascut in 1768, a fost bunicul lui Dumitrache. Tot mare negustor a fost si fiul lui Tudor, Costache Hagi Teodoraki ; el lua marfa pe datorie atat de la Lipsca cat si de la Londra. Atat Tudor cat si fiul sau Costache erau de o corectitudine exemplara fata de furnizori si fata de clienti, asa incat in Germania si in Anglia aveau "credit nelimitat". La "marele foc" din martie 1847, cand a ars un sfert din Bucuresti, inclusiv centrul, lui Costache, ca si altora, i-a ars toata marfa luata pe datorie (cu plata la termen). Atunci au venit de la Londra reprezentantii caselor englezesti de comert si i-au verificat "catastifele". Gasind totul in regula si stiindu-l f.bun platnic, i-au dat suplimentar marfa pe credit, iar in doi ani Costache s-a restabilit.
Inca o data, felicitari pt articol.
Mea culpa. Pe baza celor care ati scris, daca imi veti permite, o sa refac putin textul. Multumesc.
De asta spun ca pe mine a inceput sa ma depaseasca acest blog. Mi-o ia inainte.
@Stefan
Articolul este bun. Trebuie sa continui sa scrii articole fiindca o faci bine si cu pasiune. Nu exista articol sau carte fara greseli, motivul : aici e vorba de istorie, nu de matematica.
Intotdeauna poti sa-ti corectezi sau sa-ti completezi articolele.
Succes !
Nu cred ca e vorba despre acelasi personaj la care se refera textul Negustorul e unul iar cel ce si-a facut casa aici e altul, fost viceprimar al capitalei sub primarul Vintila Bratianu (iata si legatura cu liberalii tineret).
Am ceva la:
http://2.bp.blogspot.com/_i5gvVb4UZqo/SyACP52cCWI/AAAAAAAAAQY/qvD5gt7AVVs/s1600-h/Bratianu+raspunde+despre+autorizarea+Lahovary+copy.jpg
Negustorul dadea numele strazii ulterior devenita Polona, intre Piata Rosetti si strada Batiste (am un plan de aliniere al strazii Polona din jurul 1870 pe care e notat numele acesta in tronsonul respectiv)
Nu am spus ca nu o sa o mai fac, dar este posibil ca proiectul sa fie peste posibilitatile mele din puncte de vedere. Ceea ce inseamna ca o sa mai gresesc iar voi o sa ma corectati.
Asa cum am spus multe informatii le iau de pe internet si apoi le filtrez, unde pot, cu ceea ce am citit. In cazul acestei case nu am gasit informatii decat in articolul lui Ad. Majuru, care se referea la primul HT, si in cel al Siminei Stan din Jurnalul National. La Majuru nu exista nicio confuzie, confuzia a fost in capul meu.
Desi nu este normal sa spun asa ceva, recunosc ca nu m-as apuca sa ma documentez la modul profesionist pentru a scrie un articol aici. Pur si simplu nu am timp. Daca din asta s-ar putea trai decent a-s face acest lucru. Deocamdata mai mult investesc.
Se aduna parerile si iese ceva mai bun, asta e mai important.
Multumesc inca o data.
Mereu sunt carcotas :))
Am o problema cu computerul si o sa fiu si plecat zilele astea. Insa cand pot am sa va trimit fragmentul de aliniere al strazii Polona ca sa puteti sa-l plasati aici, in completarea informatiilor. Cu aceleasi urari de bine
Foarte interesante informatiile despre Hagi Tudorache, bunicul si tatal. Iar de aceasta casa, pa langa care trec zilnic, habar n-aveam ca era a fiului !
Din pacate mostenirea acestei familii e cam devastata, in afara de aceasta superba casa...
Am fost la Gradistea de Ilfov si am vazut cum conacul Hagi Tudorache e pe jumatate demolat, cred ca anul asta va disparea de tot... Ca sa nu mia vorbim despre celebrul han dintre Lipscani si Gabroveni, marea ruina pe care o stie toata lumea cu numele gresit de hanul Gabroveni, incat chiar si proiectul sau de restaurare si revalorificare a ignorat numele corect al hanului: Hagi Tudoraki, ulterior Pasajul Comercial...
Iar pt a incheia, la Bellu cavoul familiei, pe care l-am pozat toamna asta, zace parasit si deteriorat...
Poze, ceva? Cu Conacul.
La un moment dat se spunea prin targ ca Mircea Diaconu si fundatia lui, D'ale Bucurestilor, ar incerca sa repare hanul. A fost doar un zvon.
Pana pun eu pozele recente de la sfarsitul lui 2009, iata cate ceva despre acel conac, publicat asta-primavara:
http://romuluscristea.wordpress.com/2009/03/18/conacul-hagi-tudorache-din-gradistea
si un filmulet: http://www.youtube.com/watch?v=fBt2vYqDEUM
iar localizarea pe satelit si alte informatii, aici: http://wikimapia.org/8558211/ro/Conacul-Hagi-Tudorache
In primul rand as vrea sa multumesc initiatorului acestui blogg, cuprinde informatii nestiute de mine.
Mi-as dori tare mult sa vad cateva fotografii ale conacului, acum in paragina, din timpurile de aur ale sale. Exista cineva care ma poate ajuta cu ele ? Multumesc
Am gasit pe site-ul arhitectilor ca aceasta casa a fost facuta de arhitectul Toma Dobrescu pentru Dimitrie Hagi Tudorache in 1911 http://arhivadearhitectura.ro/arhitecti/thoma-dobrescu/
Acelasi arhitect i-a proiectat si conacul de la Gradistea in 1896. Arhitectul era casatorit cu fata lui Pake Protopopescu.
Dimitrie Hagi Tudorache a scris o carte Amintiri din trecutul negustoresc.
Nu apare in lista primarilor pe care i-a avut Bucurestiul (wikipedia). A fost consilier la primarie in 1901-1902 si adjunctul lui Vintila Bratianu cativa ani mai tarziu (Amintirile Bucureştilor. Povestea berii de Dan Roșca)
Era prieten cu Marinescu Bragadiru din 1889.
Familia Tudorache avea o casa superba intre Pta Rosetti si Batistei - pe o strada care s-a numit Hagi Tudorache https://relevee.uauim.ro/m395/
Si bulevardul dintre actuala statuia a aviatorilor si fosta fabrica de caramida de la Herastrau a lui Tudorache tot asa se numea bulevardul Hagi Tudorache.
Trimiteți un comentariu