Scoala Pia Bratianu - Bucuresti

O cladire care inseamna foarte mult in plan simbolic. Nu are un aspect deosebit, se vad probabil cele doua etape, un corp apropiat stiluilui neoromanesc inca la moda in perioada aceea (a fost construita la 1922) si un altul cu aspect de cladire de interes public, scoala sau spital. Cei care au costruit-o au fost Bratienii, iar la 3 ani de la constructie au donat-o statului (actul de donatie - 25 noiembrie 1925), mai exact Ministerului Instructiunii. A fost donata cu tot cu terenul aferent si complet mobilata. Intentia era ca aici sa fie un soi de scoala normala, de instruire a viitoarelor educatoare. Astfel, la dorinta lor, scoala urma sa poarte numele Institutul de puericultura si educatoare. Era in sistem internat, un corp de cladire era scoala propriu-zisa iar in celalalt erau dormitoarele, locuintele personalului si un cabinet medical. Scoala beneficia de teren pentru sport si chiar fetele puteau face practica, in curte existand si o gradinita. De asemenea mai existau grajduri pentru cai si chiar un garaj. In perioada celui de-al doilea razboi mondial a functionat ca spital iar apoi a fost botezata de noul regim Scoala Rusa. Bine ales numele pentru o scoala construita de Bratieni. Din anii 60 poarta numarul (numele?!) de scoala 17, nume care a ramas in memoria vulgului chiar si dupa anul 2000, 25 mai, cand scoala a fost rebotezata dupa numele Piei Bratianu. Pia Bratianu s-a nascuta in familia boiereasca Plesoianu, fiica lui Luca Plesoianu, in comuna Plesoiu din Valcea. Ramasa de timpuriu fara mama a fost crescuta si educata la pension iar apoi, si dupa moartea tatalui, a intrat in grija Maicii Maximilia de la manastirea Ostrov - Calimanesti, nimeni alta decat sora lui I C Bratianu, cu care se va casatori. Au avut 8 copii printre care Constantin Bratianu, mort la Sighet, Ionel I C Bratianu, prim ministru, Tatiana Bratianu, viitoarea doamna Niculescu-Dorobantu si Pia Bratianu cea care, de fapt, a donat scoala in 1925. Astazi, asa cum se vede, cladirea se afla intr-un maret proces de consolidare. Speram sa nu se piarda ce a mai ramas din aerul vechi al cladirii. Am incercat sa surprind cateva detalii de vechi la aceasta cladire. Termopanele sunt hidoase. Imi pare rau, stiu ca sunt mai eficiente decat cercevelele puse cine stie cand, dar daca bagi bani intr-un asemenea proiect, ai putea sa investesti o suma pentru niste termopane care sa imite lemnul (am vazut modele, ce-i drept mai scumpe, care poti sa juri ca sunt cine stie ce esenta, avantajul fiind ca poti sa te joci cu nuantele si textura) si care sa pastreze aerul vechi, initial, al scolii. Probabil ca si aici a functionat acelasi principiu, cretin, ca parintii cu dare de mana din clase "bune" ( nu stim cine facea selectiile si dadea aceste calificative - banul?) sa plateasca pentru imbunatatirea confortului dar sa contribuie la degradarea aspectului general al cladirii. Bine ca nu si-au vopsit si peretii exteriori ai salilor de curs. Numai la noi vom face vernil cu termopan alb. Nu intereseaza pe nimeni ca se strica aspectul imobilului. Primariile dorm. Una peste alta nu stiu cand vom mai vedea astfel de gesturi, politicieni sa inzestreze statul cu asa ceva. Scoala poate fi vazuta pe strada Petofi Sandor, numerele 14-16 intr-un frumos cartier de vilute si case, marginit pe o latura de soseaua Kiseleff.