Un peisaj bucurestean, strada Maximilian Popper. Am incercat sa deslusesc ceva de pe hartile mai vechi ale orasului, dar strada Popper nu exista pe niciuna dintre ele. Pe de alta parte nu cred ca au avut loc demolari recente in zona, intrucat peste drum de aceasta aliniere de calcane, la distanta mica, este o cladire (cu aspect de scoala) care trebuie ca are macar vreo 80 de ani. Imi pare rau ca nu am facut mai multe poze, sa vedem cele cateva usi care dau in strada, si micro-curtile interioare, cu ferestre fata in fata.
iPhone photo of the day: biserica Stavropoleos
Cu 3 ore în urmă
3 comentarii:
Da, casa asta este de tip vagon si se gaseste pe partea dreapta, dupa ce treci de Spitalul Caritas. Este locuita de niste lume destul de "colorata".
Demolari in zona au avut loc la intersectia strazii M. Popper cu str. Traian, deci mult inainte de acest imobil.
Parcela trebuie privită mai larg: şirul din foto, împreună cu şirul paralel de case, situat la nord de acesta, cu aceeaşi destinaţie de locuinţe ieftine.
În zona respectivă au existat proprietăţi de dimensiuni mari, care au fost lotizate şi vândute. Mai spre est este bine cunoscută parcelarea Trinităţii, rezultată din terenul deţinut de tatăl lui Marcel Ioancu.
Este foarte probabil că cele două şiruri de case au rezultat prin lotizarea unei singure parcele mai mari, cu înfiinţarea unei alei centrale de acces la toate loturile, înfundată. Datorită suprafeţei mici a loturilor, imobilele sunt înşiruite, cu trei calcane pe limita de proprietate. De aici şi necesitatea curţilor de lumină/ventilaţie.
Pe parcela alăturată a fost construit imobilul de tip instituţie. Eu cred că strada dintre acest imobil şi parcela cu fundătură a fost deschisă mai târziu, prin curtea imobilului.
Cladirea cu aspect de scoala a fost, intr-adevar Scoala elementara nr.84, avea si o gradinita anexa; ulterior a fost transformata in Casa Pionierilor - sector 3. Pe partea scolii sunt doua alei care duc in Bd.Unirii. Pe vremuri duceau spre Calea Dudesti, cea veche, dinaintea demolarii ei. Calcanele cladirii de vis-a-vis de scoala, mi le amintesc tot asa, inca din copilarie. Accesul in acele locuinte se facea printr-o alee paralela cu Maximilian Popper, intr-adevar, locuita de oameni sarmani, acum probabil de personaje colorate. A fost odata, in vremea copilariei mele.
Leu M.
Trimiteţi un comentariu