Moromete primi din partea sucursalei judeţene a băncii Marmorosch-Blank înştiinţarea că are de restituit din împrumut lei 5 000, plus dobânda, în caz de nerestituire, banca atrăgea atenţia că se va folosi de formele legale pentru a intra în posesia banilor (era vorba de titlul de proprietate asupra pământului pe baza căruia banca acordase suma).
Nu suntem în măsură să ne pronunţăm despre lăcomia băncilor şi despre rolul lor în declanşarea crizei economice şi nici măcar dacă Moromete a fost pe bună dreptate somat. Nu ştim decât că pe strada Doamnei, la 2 paşi de intersecţia cu Calea Victoriei găsim ceea ce a fost sediul central al băncii sus-citate.
Instituţia, care a avut sediul iniţial tot prin centrul vechi l-a avut drept fondator pe Iacob Marmorosch, asociat cu Iacob Löbel, apoi cu Mauriciu Blank. Până a ajunge să-i facă necazuri lui nea Ilie Moromete, banca s-a implicat în finanţarea Războiului de Independenţă (fapt pentru care Mauriciu Blank a fost recompensat cu acordarea cetăţeniei), în construcţia de căi ferate, canalizarea capitalei, ba chiar în deschiderea
fabricii de zahăr din Chitila.
Mai multe despre investiţiile băncii, la Adrian Majuru.
Am găsit
articole interesante despre ce s-a întâmplat cu banca în secolul XX. Despre
Aristide Blank, fiul lui Mauriciu, rolul lui în politica alianţelor României în anii neutralităţii de la începutul primului război mondial, relaţia lui cu Carol II, (pre)falimentul băncii în anii 30,
arestarea lui Aristide Blank în 1952 etc.
Cât priveşte clădirea de pe strada Doamnei, aceasta a fost construită între 1915 şi 1923, arhitect fiind Petre Antonescu, a cărui semnatură apare în mod original de-o parte şi de alta a intrării principale. Pe locul băncii fusese un han (hanul Gherman). O placă comemorativă ne anunţă ca acolo s-a aflat casa unde a locuit filantropul sârb
Mişa Anastasievici.
Oamenii care au scris despre palatul băncii Marmorosch Blank (Narcis Dorin Ion, Mariana Celac et al, Valentina şi Angela Bilcea) ne spun, şi nu îi contrazicem, ca materialele de construcţie au fost granitul, porfirul, marmura, piatra de Rusciuk, fierul forjat, marmura. Tot de la ei aflăm, şi parcă întezărim şi noi asta, că stilul dominant este cel neoromânesc, dar cu influenţe gotice (ornamentele de mai jos poate?)& bizantine (cumva ferestrele de la etajul 1?)
Interiorul (inaccesibil probabil, din păcate. Clădirea pare abandonată) este gândit în stilurile art nouveau şi art deco şi cuprinde picturi realizate de Cecilia Cuţescu Stork (alegorii ale industriei, agriculturii şi comerţului în faţa scării de onoare, iar pe hol panouri închipuind arta, speranţa, munca, ba chiar abstracţiuni maxime- vegherea, caritatea, taina etc)
În 1993, pe când BRD avea un sediu acolo, s-a realizat (arhitect Tiberiu Boitan) o extensie modernistă, probabil aceasta:
Finalul nu e vesel. Citez de pe hotnews:
La sedinta Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului de pe langa Primaria Capitalei a venit, astazi, in consultare, un proiect care presupune construirea unei cladiri cu inaltimea maxima de 37 de metri peste banca Marmorosch Blank (str. Doamnei nr. 2-4, Centrul Istoric), monument istoric de categorie A. Practic, la exterior, din cladirea veche nu mai ramane decat un perete. La interior, din parter, se pastreaza holul de la intrare, sala de asteptare, ghiseele si scara monumentala. La etajul 1, birourile celor doi intemeietori ai banci (Mormorisch si Blank), iar de la etajul doi alte cateva incaperi.
Despre această nouă ameninţare,
aici şi
aici. Semnalez şi apariţia cu această ocazie a unui
blog căruia îî doresc viaţă lungă, dar postări cât mai puţine!
Haide să închei totuşi mai elegant, cu o loggie.
p.s. - adaug, din cartea citata cu alte ocazii a lui Petre Oprea imagini cu picturile interioare. Jos- imagine din holul mare, tripticul infatisand agricultura, comertul si industria.
Este situată lângă Mănăstirea Stavropoleos, care se vede în poza de sus.
Banca se pare ca ar fi fost fondată în 1904, probabil şi clădirea tot cam de atunci. A fost una dintre cele mai importante instituţii din domeniu atâta cât a trăit.
În privinţa arhitectului, cu toate eforturile depuse de Ştefan (contactarea Uniunii si Ordinului Architecţilor), nu i se cunoaşte numele, ci doar faptul că nu este român. Din câte îmi dau seama, stilul este neoclasic, cu ceva accente secesioniste.
Probabil că cei care ştiu de această construcţie o asociază în primul rând cu statuile suferinde, probabil alegorii ale agriculturii şi cine mai ştie cui.
P.S. Mulţumiri lui Adrian şi Dan pentru ajutor (v. comentariile la acest articol). Redau textul lui Dan, pentru vreun cititor mai grăbit care nu ajunge la comentarii:
Banca de Credit Roman a fost intr-adevar infiintata in 1904, cu capital austriac. La inceput a functionat in Str Doamnei la nr.12 (in vecinatatea tipografiei F.Gobl si a Bisericii Bulgare). A avut de la inceput filiale in Braila si la Constanta.
Sediul din Str Stavropoleos este construit intre anii 1911-1913 pe locul unei vechi case fara etaj ce se gasea langa Biserica Stavropoleos. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectilor Oskar Maugsch (care a mai proiectat Palatul Bancii de Scont din Str Lipscani cu Str E.Carada [1903], Palatul Societatii Generale de Asigurari de vizavi de Universitate [1906], Casa Ollanescu din Bd Dacia 87 [1910] devenita in 1936 Institutul Francez s.a.) si Ernst Gotthilf (care a proiectat edificii in Viena dar si in Timisoara). Sculpturile de pe fatada cladirii sunt realizare de Frederic Storck.
Inca din 1911, cu ocazia transformari Fabricii de bere Luther (viitoare Fabrica Czell, viitoare Fabrica "Grivita") in societate anonima (pe actiuni) Banca de Credit devine actionar principal, in 1918 cumpara masiv actiuni la Uzinele Vulcan iar in 1921 achizitioneaza participatii la Casa Capsa care devenea si ea societate anonima.
Datorita politicii comisioanelor moderate si a garantiilor ferme, Banca de Credit Roman depaseste in bune conditii anii crizei 1929-1933, fara a intra in faliment sau a fi nevoita sa fuzioneze cu alte banci ; asa incat in anii '40 se numara inca printre cele mai puternice banci romanesti, alaturi de Banca Comerciala, Banca Romaneasca si Societatea Bancara Romana.
.jpg)
