Casa Henriette Delavrancea-Gibory

Pentru finalul de an, un articol scurt despre o casa poate mai putin cunoscuta. Pe strada Mihai Eminescu, intre intersectiile cu Toamnei si cu Viitorului, casa in care a locuit Henriette Delavrancea, proiectata de ea insasi. Despre arhitecta a scris nu de mult Stefan, cu ocazia unui eveniment nefericit. Adaug un articol din defunctul cotidianul, cu date privind bografia si opera arhitectei. De asemenea, un cont din flickr, semnalat de Beren, o colectie exceptionala de fotografii cu constructii apartinand Henriettei Delavrancea, cu planuri, imagini de arhiva etc. Asta face pozele mele oarecum de prisos (totusi, placa comemorativa parca nu e acolo). Casa a fost construita la mijlocul deceniului 3 al secolului trecut, intr-un stil ce combina elemente cubiste si neoromanesti. Alaturi de ea se afla o casa ceva mai impunatoare, care a fost locuita de sora ei Cella. Nu stiu sa zic cine este arhitectul, dar stiu ca in prezent poate fi vizitata cu usurinta, ca restaurant chinezesc (pare-se ca impotriva vointei exprimate prin testament de catre pianista).

La multi ani si sanatate!

3, chiar 4 blocuri+ 1 vila- arhitect Marcel Iancu. Si un P.S.

Pentru azi, cateva cladiri mai mari proiectate de Marcel Iancu prin aria Piata Unirii- Calarasi- Mantuleasa. Mai intai mergem pe strada Paleologu, unde gasim 3 cladiri alipite, construite de Iancu pentru cumnatul sau, Jacques Costin, avocat si scriitor avangardist. Cea din centru pare sa fi fost cea mai mutilata, si in orice caz mi se pare cea mai banala. Cea din stanga nu suntem foarte siguri ca ar fi creatia lui Iancu, dar pare a fi in stilul lui (ce-i drept, nu unul inconfundabil). Ma intreb daca motivele geometrice scrijelite la nivelul inferior sunt adaugate ulterior. Cred ca nu. Cele 3 cladiri au fost construite pe locul unei case boieresti apartinand familiei Paleologu, pe care Mihail Paleologu, tatal lui Alexandru Paleologu a fost nevoit sa o vanda. Mai multe amanunte se pare ca se gasesc in cartea Breviar pentru pastrarea clipelor. La intersectia Stefan Luchian cu Mosilor este un bloc cu 5 etaje, insemnat cu teribila bulina rosie. Privindu-l atent parca ii dau dreptate tovarasului Ceausescu, apropo de legea lui cu interzicerea inchiderii balcoanelor. Ca si in cazul vilei Solly Gold, si aici exista la intrare o lucrare a Militei Patrascu. Un alt bloc, la fel de tipic pentru perioada respectiva, inca si mai transformat de termopane si inchiderea balcoanelor este de gasit in pietisoara de pe strada Stelea Spatarul, la 2 pasi de Casa Breslelor. Este cunoscut drept imobilul Frida Cohen ( nu am idee cine a fost). In postscriptum vorbim despre postarea lui Raiden in care ne invita sa-i dam o mana de ajutor doamnei ministru (vorba vine, bag si eu o idee despre ea, ca sa ne creasca audienta) pentru a creiona niste trasee turistice bucurestene inedite. Cu multumiri ca ne-a avut in vedere si sperand sa nu repet nominalizari deja facute, iata: 1. Bufetul de la Sosea, actual Restaurant Doina- arh. Ion Mincu 2. Hotelul Triumf- arh. P. Antonescu 3. Palatul Stirbey, Calea Victoriei- arh. Michael Sanjouand 4. Parcul Ioanid 5. Muzeul de arta medievala Minovici- arh. Enzo Canella. Nu e binecunoscuta vila Minovici de la Fantana Miorita (a lui Octav Doicescu si Militei Patrascu, pentru a inchide cercul), ci o a doua casa a familiei, undeva in spatele vilei. Stil gotic englezesc. Poza de pe blogul lui Ovidiu Draghia. Si deja PS-ul a devenit mai lung decat postarea propriu-zisa, drept pentru care ma opresc. Am lepşuit doar cladiri de care nu ne-am ocupat (inca) pe acest blog

3 case- arhitect Marcel Iancu

Nu imi propun aici sa fac o biografie a lui Marcel Iancu sau sa analizez importanta lui in arhitectura moderna bucuresteana. Subiectul ma depaseste, in schimb se gasesc suficiente articole pe internet pe aceste teme. Doar voi trece in revista cateva cladiri proiectate de Marcel Iancu, ajutandu-ma de o publicatie, un pliant (Marcel Iancu- the Beginnings of Modern Architecture in Bucharest, editura Simetria 2008, material nu lipsit de contestari). Primul imobil modernist din Bucuresti ar fi fost casa negustorului de vinuri Jean Fuchs, de pe strada Negustori, casa care exista si azi, construita pe la finele anilor '20. A suferit insa ceva transformari nefericite si fiind destul de retrasa de la strada nu e foarte bine vizibila. O poza mai edificatoare gasim in pliantul amintit. Dupa cum citim, vecinii au fost un pic bulversati la aparitia acestei constructii care era la vremea aceea departe de ideea de casa de locuit. In scurt timp insa, cladiri de acest gen vor umple orasul. Cativa ani mai tarziu, in 1931, aparea imobilul de pe strada Caimatei, cunoscut drept imobilul Clara Iancu. A fost una dintre locuintele familiei, Clara era a doua sotie a arhitectului. Apoi avem o cladire de pe Hristo Botev, datand din 1934 si care a apartinut lui Solly Gold, bancher. Ca si cea prezentata inainte, se afla pe lista monumentelor de arhitectura. Un exemplu stralucit de arhitectura cubista, poate cea mai frumoasa casa a lui Iancu. La o privire superficiala imobilul Solly Gold poate parea banal, fiind departe de spectacolul vechilor case boieresti. Pe mine insa ma incanta aceste jocuri de forme. La intrare exista un basorelief , sau cam asa ceva, al Militei Patrascu. Cum se vede, cele 3 case sunt in aceeasi zona a orasului, asupra careia voi reveni cat de curand.