Am pomenit recent despre o casa de pe strada Slanic, dintre cele avand picturi exterioare. Rasfoind un album despre art nouveau in Romania (aparut la editura Noi Print, si care constat acum ca e disponibil pe situl lor) am aflat si arhitectul- Ioan N Socolescu. Se trage dintr-o familie de boieri consemnati in vremurile lui Mihai Viteazu, a facut studii la Bucuresti si Paris si a avut o gramada de rude arhitecti (cel mai cunoscut este Toma T Socolescu, fiul fratelui sau, care a facut cred jumate din Ploiesti, plus o casa deosebita de pe strada Tuberozelor din Bucuresti, care a fost pomenita de Stefan aici- penultima poza. O alta aparitie: pe Simply Bucharest). Influentele lui Ion Socolescu vin din arhitectura brancoveneasca si orientala, din ce am vazut se vorbeste chiar despre un stil Socolescu, iar casele din Bucuresti proiectate de el sunt originale. Elementele acestui stil sunt evidente la cladirea Muzeului de Arta Populara din Constanta (foto de pe situl muzeului (?), http://muzeuetno.wordpress.com/) si mai putin vizibile (zic eu) la cea mai importanta (tot eu zic asta) constructie a lui, Universitatea din Craiova (foto Wikipedia). Mi-e incomod sa intru in detalii arhitectonice, dar arcurile in acolada si coloanele care incadreaza ferestrele imi par a fi constante ale stilului Socolescu. 
Casa din strada Slanic, revizitata in cunostinta de cauza: 
Alte 2 case sunt pe Strada Logofat Udriste, agresate ingrozitor de buticuri. Le afecteaza prezenta in vecinatate a celebrei sectii de politie. Despre ele a scris Andrei Pippidi in Dilema, martie 2008: [...] lîngă Şcoala "Barbu Delavrancea", se deschide o piaţetă în mijlocul căreia se află, din 1903, bustul lui August Treboniu Laurian. [...] În spatele micului monument - dimensiunile fiind la scara construcţiilor dimprejur care, acum un veac, aveau un singur etaj - se găseşte casa cu nr. 29, pentru care există înregistrată o cerere de demolare. Faţada, lucrată într-o policromie orientalizantă, dar indicînd eforturile de la sfîrşitul secolului al XIX-lea de a crea un stil naţional românesc, este dominată de o loggie centrală tripartită, între două ferestre boltite. Patru coloane masive susţin cele trei arcuri prin care privirea pătrunde în interiorul acestui foişor. Deasupra lor, un lanţ de denticuli completează decoraţia, ca şi brîul ornat care se întinde pe sub streaşină. O compoziţie elaborată, care echivalează cu semnătura arhitectului: fără nici o îndoială, autorul a fost Ion N. Socolescu (1856-1924), unul dintre cei dintîi emuli ai lui Mincu. În apropiere, pe strada Logofătul Udrişte, la nr. 23, a fost casa istoricului G. Ionescu-Gion, proiectată de acelaşi arhitect, aşa că aceste lucrări trebuie să dateze de pe la 1890. Cateva poze cu prima dintre cele 2 case, care aduce cu un pridvor de biserica: 
Si casa lui Ionescu- Gion, extrem de frumoasa dar grav bolnava. Si iedera aia... asta nu e o casa care sa merite sa fie acoperita 
Casa din strada Slanic, revizitata in cunostinta de cauza: 
Alte 2 case sunt pe Strada Logofat Udriste, agresate ingrozitor de buticuri. Le afecteaza prezenta in vecinatate a celebrei sectii de politie. Despre ele a scris Andrei Pippidi in Dilema, martie 2008: [...] lîngă Şcoala "Barbu Delavrancea", se deschide o piaţetă în mijlocul căreia se află, din 1903, bustul lui August Treboniu Laurian. [...] În spatele micului monument - dimensiunile fiind la scara construcţiilor dimprejur care, acum un veac, aveau un singur etaj - se găseşte casa cu nr. 29, pentru care există înregistrată o cerere de demolare. Faţada, lucrată într-o policromie orientalizantă, dar indicînd eforturile de la sfîrşitul secolului al XIX-lea de a crea un stil naţional românesc, este dominată de o loggie centrală tripartită, între două ferestre boltite. Patru coloane masive susţin cele trei arcuri prin care privirea pătrunde în interiorul acestui foişor. Deasupra lor, un lanţ de denticuli completează decoraţia, ca şi brîul ornat care se întinde pe sub streaşină. O compoziţie elaborată, care echivalează cu semnătura arhitectului: fără nici o îndoială, autorul a fost Ion N. Socolescu (1856-1924), unul dintre cei dintîi emuli ai lui Mincu. În apropiere, pe strada Logofătul Udrişte, la nr. 23, a fost casa istoricului G. Ionescu-Gion, proiectată de acelaşi arhitect, aşa că aceste lucrări trebuie să dateze de pe la 1890. Cateva poze cu prima dintre cele 2 case, care aduce cu un pridvor de biserica: 
Si casa lui Ionescu- Gion, extrem de frumoasa dar grav bolnava. Si iedera aia... asta nu e o casa care sa merite sa fie acoperita 
Pe strada CA Rosetti, aproape de biserica Boteanu gasim casa Angelescu, construita pentru dr Constantin Angelescua [fost primul ambasador al Romaniei in SUA si cel care,in timpul
primului razboi mondial a infiintat,pe banii lui,misiunea diplomatica de
la Washington.A fost vicepresedintele Consiliului National de la
Paris,presedintele Ateneului Roman vreme de un sfert de
veac(1922-1947),Membru de onoare al Academiei romane,presedintele
Academiei de medicina ,fondator si presedinte al Academieide
Stiinte,autor a peste 300 de lucrari de medicina publicate,in
majoritate,la Paris,membru al societatilor de chirurgie din Belgia si
Franta,deputat in Parlamentul Romaniei din anul 1902,senator de drept
pana la venirea comunistilor la putere,ministru al instructiunii
publice,culturii si cultelor -cel mai LONGEVIV din toate istoria
Romaniei,adica peste 14 ani,autorul legislatiei invatamantului din
perioada interbelica si ctitor a peste 12000 de
scoli,licee,universitati,consevatoare de arta etc,etc,pe tot cuprinsul
Romaniei Mari.Dupa asasinarea lui Duca de legionari,a fost prim ministru
pentru o perioada scurta,dar extrem de dificila din istoria sangeroasa a
miscarilor extremiste din Romania(thanks Raluca)]. Am sa citez din ziarul Observatorul de Munchen ce spun oameni mai avizati: După opinia noastră este cea mai reuşită realizare a arhitectului I. N. Socolescu în efortul de a crea un stil neo-românesc, atât în volumele arhitecturale, cât şi în decoraţie, simţindu-se influenţa izvoarelor tradiţionale. Clădirea dezvoltată pe parter şi etaj are o suprafaţă utilă de cca 750 mp. Toate trei faţadele casei Angelescu prezintă în axul lor un decroş ce aminteşte un foişor sau o loggie brâncovenească, astfel încât fiecare faţadă se individualizează cu personalitatea ei şi în acelaşi timp întreaga clădire este unitară N-am putut fotografia decat una dintre fatade, iarasi vegetatia mi-a pus probleme. Mai vedem la iarna. 
In fine, pe bulevardul Pache Protopopescu, la rond, gasim o casa (casa Paraschivescu se pare ca ii e numele) ceva mai putin exuberanta. 
Si ce sa mai zic? Ca a fost implicat si in constructia cladirii CEC. Dar despre asta va mai fi vorba. Si ca pe strada Doamnei, langa Biserica Bulgara este o casa, aflata in proprietatea BOR daca nu ma insel, recent renovata si care imi pare construita in cel mai tipic stil Socolescu. Sau acu numai asta vad? (iata ca gasesc si o poza cu ea, pe blogul lui Ovidiu Draghia)
In fine, pe bulevardul Pache Protopopescu, la rond, gasim o casa (casa Paraschivescu se pare ca ii e numele) ceva mai putin exuberanta. 
Si ce sa mai zic? Ca a fost implicat si in constructia cladirii CEC. Dar despre asta va mai fi vorba. Si ca pe strada Doamnei, langa Biserica Bulgara este o casa, aflata in proprietatea BOR daca nu ma insel, recent renovata si care imi pare construita in cel mai tipic stil Socolescu. Sau acu numai asta vad? (iata ca gasesc si o poza cu ea, pe blogul lui Ovidiu Draghia)
post scriptum, 15 ianuarie 2010. aflam de la Adrian ca prima dintre cladirile de pe logofat udriste, cea de spre care pippidi spunea 'fără nici o îndoială, autorul a fost Ion N. Socolescu'. este de fapt opera lui august schmiediegen.
.jpg)
