luni, 11 mai 2009

Casa Miclescu

"Scopul în care sînt scrise, de la o săptămînă la alta, aceste rînduri, este dublu. Întîi, să atragă atenţia bucureştenilor asupra frumuseţii oraşului lor, de care uită, trecînd prea repede pe lîngă casele tot mai dărăpănate ale înaintaşilor. E o frumuseţe sfîşietoare, ca a oamenilor pe care i-ai iubit cînd nu mai au decît puţine zile de trăit. ... O asemenea casă se găseşte "la Şosea", la colţul Kiseleff cu Mahatma Gandhi (nume care se potrivesc ca nuca-n perete!). Nr. 33 nu figurează pe lista patrimoniului, ca vecinele ei de la numerele 31 şi 35-37. A fost probabil construită în primii ani ai secolului trecut, în stilul "românesc" care era la modă atunci, ca şi costumele populare pe care doamnele de la Curte le îmbrăcau pentru a se fotografia. Un turnuleţ, în stînga, îndrăzneşte o sugestie de medievalism, ca şi bogatele înflorituri în piatră care încadrează cele trei arcade prin care o baie vitrée adîncă priveşte către grădină. Faţada mai are, tot la parter, o terasă, mai retrasă, din faţa căreia se ridică scara spre intrarea din dreapta. Piatra zimţuită împodobeşte încă trei ferestre şi balconul lor. Aripa din stînga e închisă cu scînduri şi geamuri sub o streaşină de carton plesnită. Tencuiala e descojită şi ţigla acoperişului ştirbă. De multă vreme, casa este goală şi pustie. Numai şobolanii se fugăresc prin vasta sală de bal din centrul clădirii, atît de înaltă încît avea şi un balcon interior, pentru muzicanţi. În timpurile cele bune, gazdele de aici au fost colonelul (din cavalerie!) Radu Miclescu şi soţia sa, Elsa Florescu. ... Aşa că, în 1948, dictatura proletariatului nu i-a mai plătit pensia colonelului Miclescu, invalid din primul război mondial, iar el a refuzat să mai achite impozitul deodată crescut pentru duşmanul de clasă. Prin urmare, casa a fost confiscată. Trecînd în proprietatea ICRAL, acesta a închiriat-o Uniunii Artiştilor Plastici; s-au instalat aici pictorul Ştefan Szönyi şi familia sa. Cutremurul din 1977 a produs avarii grave, după care clădirea a fost declarată inabitabilă. În vremea asta, foştilor proprietari li se lăsase, din toată casa, doar baia şi o debara unde se ajungea prin subsol pe o scară de scînduri cu o funie pentru ţinut mîna. Această mizerie a fost îndurată de cei doi bătrîni cu o nespusă demnitate. Singura clipă de normalitate a adus-o întîlnirea la ambasada Franţei, la recepţia de la 18 mai 1968, cu un fost coleg de la Saint-Cyr: generalul De Gaulle. În februarie 1990, colonelul Miclescu a murit în baia în care locuise 40 de ani. Astăzi, casa e disputată într-un proces care va stabili deţinătorul drepturilor de proprietate, cumpărate prin 1994 de un geambaş de fotbalişti. Degradarea se întinde în continuare, ca să-i dea cîştigătorului un motiv de a dărîma şi de a vinde loturile în care ar putea împărţi terenul de 3000 m2. La alt colţ al şoselei Kiseleff, între fostul Muzeu "Toma Stelian" (devenit sediul PDSR) şi Ambasada Rusiei, pe locul viran cumpărat de Ambasada Canadei s-a ridicat deja un imens cub de beton şi sticlă, ceea ce arată că nimănui nu-i pasă de reglementările unei zone protejate." Andrei Pippidi - Casa Colonelului in DILEMA VECHE "La începutul lui decembrie, scriam despre Casa colonelului: casa Miclescu din Şoseaua Kiseleff. Comparaţi cele două fotografii, una luată atunci şi una acum. În patru luni s-a prăbuşit plafonul, pictat de Mirea*, al sălii de bal, iar rana acoperişului s-a deschis, largă. De curînd, aflasem că s-a început procedura de expropriere: probabil, acest progres rapid al ruinei este răspunsul." Andrei Pippidi - Cînd n-ai construit tu in DILEMA VECHE *GD Mirea - cel care a realizat picturile murale alea casei Vernescu a arhitectului Ion Mincu (asta in alt episod). Adaug cateva poze facute de Radu in noimbrie 2006 si in preajma Craciunului 2005. Este destul de evident ca arata mai bine. Sa ne gandim cum va mai arata peste 2 ani. Daca va mai arata...

24 de comentarii:

Radu Oltean spunea...

Te rog frumos, imi poti da dreptul de a (re) publica si eu acest articol cu pozele de rigoare? Ar merita sa afle cat mai multa lume de aceasta casa, care desi faimoasa pt iubitorii Capitalei, cred ca nu e indeajuns cunoscuta.

Radu Oltean spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Andrei C. spunea...

Excelent articol, acesta impreuna cu cel al domnului Oltean. M-am intrebat de multe ori care este povestea acestei case.

Stefan spunea...

Am recitit ieri articolul lui Andrei Pippidi si mi s-a parut si mai tragica povestea celor doi soti Miclescu. Dupa ce casa i-a fost luata de ICRAL iar ei au primit spre locuinta baia !!!, un pasaj pe care nu l-am pus in textul articolului meu, spune ca in 1968, la vizita lui de Gaulle, a fost si el invitat la ambasada Frantei. A iesit din baia lui ca sa se vada cu un fost tovaras de arme, un fost camarad de la scoala militara Saint Cyr. Ai lor au ajuns nume si simboluri iar ai nostri traiesc si mor in baie.

Iony spunea...

Stau si ma intreb, de unde atita tiganie?...Ce rusine! Citind despre Casa Miclescu, ma cuprinde o nostalgie imensa! Am avut deosebita placere sa locuesc in aceasta casa (1951- 1963), Am locuit in partea de sus a casei. La parter locuia familia Szony, D-na Mery si fica lor Anca. In spate locua D-na Ralet si la subsol locuiau doua surori , de nationalitate Germana, surorile Kesler.In spate, dreapta, locuia o fetita pe care o chema Emilia. Iar jos, in dreapta, in fata, louia Familia Roseti cu fica lor Ina.
Dar pe vremea acea, lucrurile erau diferite! Casa era de o curatenie si de un farmec pitoresc , de necrezut! De multe ori se turnau filme si totul era plin de viata. Pacat! Mare Pacat!
Acum locuiesc departe de casa, si sint plecat cu mult inainte de revolutie.
regards, Iony

Stefan spunea...

Iony, mare placere ne face acest comentariu document as spune. Iti multumesc tare mult. Este una dintre casele la care tin foarte mult, desi nu ma leaga nimic material de ea. De fiecare data cand trec pe Kiseleff ma opresc si o admir. As vrea, daca se poate, te rog frumos, sa luam cumva legatura pe mail. Spune-mi daca esti de acord. Vreau sa te intreb cate ceva, sa bat fierul cat e cald, informatii de la sursa. Imi cer scuze pentru insistenta, dar asa se aduna informatia.
Multumesc inca o data pentru cuvinte si dezvaluiri.

Iony spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Iony spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Iony spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Iony spunea...

Stefan, Please look for me in Facebook
Iony

Anonim spunea...

Una din cladirile pe care le ador si la care ma uit de cate ori sunt in tara.Din fericire sau mai bine zis din pacate...stiu acum ceva din istoria ei si raman cu inca un gust amar in gura.Nu stiu ce ar fi mai bine:sa nu stiu nimic si sa raman cu speranta ca proprietarii au de gand sa o restaureze pt ca stiu ce comoara detin sau sa accept cruda realitate ca exista atata mojicie in tara noastra...
De necrezut!!!

Cristina

Stefan spunea...

Cristina,

Casa arata si mai rau astazi decat la momentul scrierii de mai sus. Sa vezi ce masini scumpe parcheaza in curte. Asteapta sa cada. Si nu se intampla nimic, adica nimeni nu ia nicio masura si nu se sesizeaza.

Anonim spunea...

Pentru mai multe informatii despre colonelul Miclescu si-a lui casa, cititi articolul din "Lumea militara" scris de istoricul Radu Florescu.
Dan Roman

Stefan spunea...

Radu Florescu cel ceare ca fost director la Muzeul de Istorie? Sau cel pasionat de Vlad Tepes, americanul, ca sa zic asa. Desi "americanul" nu cred ca ...

Iony spunea...

Buna!, la toata lumea !
Poate cineva sa introduca aici, poze mai recente, despre Casa Miclescu?
multumesc anticipat!

jade spunea...

Am fost vecina si matusa mea s-a casatorit cu baiatul croitoresei ,si ea de origine germana,care locuia la subsolul cladirii langa cele 2 surori.
Am fost prietena cu Emilia care locuia in fundul curtii,dreapta ,intr-o curticica;am cunoscut-o pa Anca si o stiam din vedere pe Ina ;
Asa cum a relatat Iony familia Miclescu locuiau in spate siintrau in casa pe la subsol;amfost si eu pe acolo dar am amintiri vagi ;Dl.Miclescu se deplasa cu ajutorul celor doua bastoane,iar dna.era mai sanatoasa;
Auzisem ca se cunostea cu fam. Gafencu si chiar se viziteau
Imi aduc aminte ca in curte ,pe stanga era o pictura f.f.mare ,frumoasa care reprezenta un cap de femeie;
Cautam multe motive sa pot intra in casa Ancai,sa vad prin ochii mei frumusetile incaperilor.
Imi pare f. rau ca aceasta casa este pe mana unor escroci si nimeni nu face nimic;RUSINE

Stefan spunea...

Jade, cu regret trebuie sa te informez ca iarna asta care a trecut a facut casa de nerecunoscut. In ritmul asta eu pun pariu ca intr-un an cade. Iony... mi-a zis ca il gasesc pe Facebook, dar eu nu l-am gasit. Se pare ca Iony simplu e mult prea raspandit printre utilizatorii FB.

Daniel spunea...

Pana la distrugerea totala a acestei case a inceput daramarea celei de langa, Kiseleff 39. Poate ca nu avea o istorie la fel de bogata precum Casa Miclescu, dar mi s-a parut a fi o cladire interesanta. Acum nu mai este. Daca va incepe un santier la 39, din cauza vibratiilor s-ar putea ca sa asistam la prabusirea „accidentala” a Casei Miclescu.

Stefan spunea...

Da? A fost daramata? Mie imi placea casa aia tare mult. Ce nenorociti. Impecabila cladire, cu geamurile alea mari.

Iony spunea...

Stefan, cum de nu ma gasesti pe FB ? Cauta: Iony Panaitescu.
regards,
Iony

Ionyldy@sbsglobal.net

Iony spunea...

Jade, Ma intrb daca noi ne-am cunoscut vro data?

jade spunea...

Iony nu cred ca ne-am cunoscut dar poate pe unchiul meu Aurel Filip ,fiul lui Anne Mary ,vecina cu surorile de origine germana.
Imi pare f. rau ca aceasta casa nu poate fi salvata .Am trecut acum cateva zile si nu poti patrunde cu privirea din cauza balarilor care sunt cam de 2m.Acoperisul este spart si cazut in unele locuri ,geamuri sparte ,usi deschise etc...
Chiar nimeni nu poate salva aceasta casa de propietar si de gasca de avocati.

Iony spunea...

Jade, Eu as dori sa-ti scriu ca si azi mai tin legatura cu Anca! Locueste in Paris iar eu in Los Amgeles de vr-o 36 de ani...
regards,
Iony

Unknown spunea...

si mie imi placea mult cea de langa, de la Kiseleff 39: era pt party-people de fin de siecle, cu terasa aia imensa si camere luminoase. mi s-a rupt inima cand am trecut o data pe-acolo si era pur si simplu rasa; nu mai exista. in cateva momente stergerea unei intregi istorii! e clar ca s-a intamplat ilegal. ca si Casa Miclescu si aceasta era f veche si, deci, de patrimoniu. dar cu pile faci orice... mi-ar placea sa aflu mai multe si despre casa de langa, care nu mai este