O casa ...

... poate nu chiar oarecare, aflata pe bd Hristo Botev. il citez pe Andrei Pippidi, dilema veche, 2006 noiembrie 3: Proprietarul din 1895, data primului cadastru, era Ştefan Slatea, negreşit acelaşi cu Ştefan Zlatko, aşa cum îl numeşte anuarul din 1918, adică un recensămînt pe care-l datorăm ocupaţiei germane. "Slatea" sună bulgăreşte, o parte încă mare din burghezia noastră abia îşi românizase numele acum o sută de ani, fiind de origine străină. S-ar putea să fie vorba de fiul acelui Hristo M. Zlatev, stabilit în 1854 la Bucureşti, unde-şi făcuse studiile, şi care, devenind învăţător la Alexandria, a murit acolo în 1878. Altă presupunere, care-mi inspiră mai multă încredere, îl identifică pe omul nostru cu un comerciant activ în 1907, co-proprietarul firmei Economu & Zlatco din strada Şelari, magazin de drogherie şi articole coloniale. Frédéric Damé, în cartea sa despre capitala României aşa cum era în anul jubileului lui Carol I, îi menţionează pe cei doi asociaţi printre fruntaşii negoţului bucureştean. la scurta vreme dupa acest articol casa, la acel moment abandonata, a fost incendiata, scenariu repetat in primavara asta cu Casa Oromolu, din piata victoriei. cu toate astea, nu dupa multa vreme a fost serios refacuta. pozele dateaza din aprilie 2009, respectiv noiembrie 2006. cele noi primele, ca nu eu stiu bloga prea bine cu atasamentele

Monumentul EROILOR SANITARI

In timpul mandatului lui Dem. I. Dobrescu municipalitatea a inaugurat acest monument inchinat memoriei medicilor, sanitarilor si surorilor voluntare din timpul primului razboi mondial. Cel care l-a realizat este sculptorul florentin Raffaello Romanelli (1856 - 1928). Se presupune ca personajul feminin imbracat in uniforma de sora de caritate ar fi Regina Maria. Braul cu altoreliefuri care inconjoara pe cele 4 laturi soclul surprinde scene din activitatea personalului sanitar pe front sau in spitalele de campanie. Monumentul a fost inaugurat la 4 ani de la moartea artistului

Ivan Miciurin. Bulevardul...

Cred ca e singura placuta de genul asta care a mai ramas pe distinsul bulevard fost Miciurin. Dedicatie pentru Raiden, mare colectionar.

Raritati - 4

Palatul Victoria

O casa secesionista

casa se afla pe str sfintilor. am gasit-o azi pomenita intr-o carte care reuneste articole despre bucuresti scrise de silviu dragomir pentru cotidianul, in anii 90. era data drept exemplu de cladire secesionista si cu titlu de zvon se zicea ca interiorul ar fi bogat ornamentat si ca gustav klimt insusi ar fi lucrat la casa. pana o sa ajungem sa vedem si cum arata inauntru avem cateva imagini din exterior.

Biserica Anglicana din Bucuresti - Arhitect Jean Storck

Doua imagini cu biserica de caramida rosie situata pe Strada Pictor Arthur Verona la numarul 2.

Gara Regala

Un fragment din ziarul ZIUA: In 1935, Regele inaugura Expozitia urbanistica din Parcul Carol si Fantana cu zodiac, lucrare a arhitectului Octav Doicescu. In acelasi an se termina de construit Gara Baneasa (Gara regala), cu silueta ei geometrica, numita initial Gara Mogosoaia. De acolo plecase Carol al II-lea in ianuarie 1936 spre Londra, itinerar feroviar pe care il va relua in 1938, cu deosebirea ca de data aceasta se va opri si in Germania lui Hitler. De altfel si ultima calatorie, in calitate de suveran, Regele Mihai o face, in 1947, tot la Londra, cu prilejul casatoriei verisoarei sale, Regina Elisabeta. Mihai I va pleca din Gara Baneasa si se va intoarce acolo pe 21 decembrie 1947, condus si intampinat de Petru Groza si de Ana Pauker, intre altii.