marți, 20 aprilie 2010

Casa Alexandru Florescu - arhitect Ion D. Berindey



Acum 9 ani Radu Florescu se intalnea cu ministrul culturii la acea vreme, Razvan Theodorescu, incercand sa dovedeasca faptul ca o celebra sculptura a lui Constantin Brancusi este detinuta de familia sa in coproprietate cu o alta familie, care ar vrea sa o vanda. Directorul celebrei agentii de publicitate, BC S&S, ca sa nu dam mai multe nume, spunea ca ar vrea ca sculptura, despre Cap de copil este vorba, sa se reintoarca in tara, iar banii pe care statul ar fi urmat sa ii investeasca in achizitionarea ei, sa fie reinvestiti in proeicte de cultura. 


Dar care este legatura dintre casa si Capul de copil? Probabil ca nu este, dar am spus o poveste. La inceputul secolului al XX-lea, la Paris, Alexandru Florescu, diplomat, dramaturg si petrecaret*, cumpara pentru fiica sa, Elsa Florescu, sculptorita, opera lui Brancusi. Elsa Florescu era fiica lui Alexandru si a Nataliei Florescu (nascuta Filodor, si ea provenind dintr-o familie de diplomati). La randul ei Elsa Florescu a fost casatorita cu Radu Miclescu, un personaj cu care ne-am mai intalnit in casa de la sosea. Cat de mica este lumea… Radu Miclescu si Elsa Florescu nu au avut mostenitori directi. Capul de copil precum si casa si altele probabil au ajuns la mostenitorii familiei Miclescu moment in care au inceput sa se risipeasca. Am vazut cum arata casa (acum arata si mai rau, mult mai rau, iar dupa ploaia asta nici nu vreau sa ma mai gandesc…). 

Casa Florescu de pe strada Henri Coanda de la numarul 22 zice-se ca ar fi cea mai impozanta casa de pe ulita. Asa o fi. Mie imi place Macca mai mult. A fost ridicata dupa planurile aceluiasi architect de la casa Macca, Ion. D. Berindey, in anul 1902 purtand amprenta stilului Ludovic  al XVI-lea. Un mic palat. Bogat ornamentata si desfasurata pe 3 nivele va deveni sediu de centru cultural. Pana de curand aici a functionat Goethe Institut – Bucharest. 











Acum probabil ca a fost recuperata iar modul in care cladirea este intretinuta este demn de puscarie pe viata sau pedeapsa cu moartea, pentru ca este un subiect la moda printre cetatenii acestui popor bland. Cand am facut eu pozele, de pe acoperis cadeau valuri de apa, ninsese si se topea zapada. Mi-am facut curaj si am intrat, politistii de la poarta au inchis ochii, daca tot nu mai e Institut e voie – probabil ca ei mai  pazeau microfoanele. Imediat dupa intrare era sa imi rup gantul pe gheata de pe parchet. Am constatat ca si in casa curgea apa la concurenta cu ce se petrecea afara.


 

Politistul de la intrare spunea ca inauntru sunt arhitectul si cativa zidari. Nu i-am vazut, dar ii auzeam. Am facut cateva poze in interior. Nu stiu daca pot sa spun ca arata bine, dar un lucru e cert – neoanele alea sunt de cosmar. Casa are un potential urias si indiferent de destinatia viitoare e bine ca restaurarea sa se faca dupa planurile originale. 
  







*Despre mesele de la Capsa si “banda vesela”  a mondenilor bucuresteni ai vremii a scris Claymoor (Mihai Vacarescu) in cronica pe care timp de 24 de ani a tinut-o in ziarul bucurestean L’Independence Roumaine. De unde tragg si eu concluzia ca nu numai Syda asta a ajuns la Paris direct din club. Povestea e veche, ca orice istorioara cu parfum de Bucuresti.
 

18 comentarii:

ADRIAN spunea...

Aici, in urma restaurarii, se va afla resedinta ambasadorului german iar Goethe Institut se va muta in cladirea de la intersectia Caii Victoriei cu Bd. Dacia, fost sediu al legatiei germane.
Casa Macca e proiectata de Berindei? Nu stiam, credeam ca autorul acelei case e necunoscut, marturisesc cu rusine. Cu rusine spun caci am mai fost si unul dintre cei doi prezentatori ai casei in episodul de Bucuresti al serialului TVR - Restaurare ...
Totusi, cred ca nu e o informatie sigura caci acea casa e construita undeva catre sfarsitul anilor 1880. Berindei n-ar fi avut varsta corespunzatoare sa faca acea casa in 1890. Or, ca ofiter in Razboiul de Independenta, nascut in 1844, e de presupus ca Petre Macca si-a facut o asemenea casa, decorata bogat cu elemente ce fac trimitere la meseria si la faptele sale de arme, atunci cand avea atat glorie dar si o varsta la care sa aiba nevoie sa-si faca o astfel de casa - in jur de 1885 - 1890 zic eu (exista un blog "petre Macca" de unde se desprinde informatia ca acesta fost comandant de regiment cu incepere din 1883). E adevarat ca la mormantul sau a lucrat Berindei insa atribuirea casei acestui arhitect e doar o presupunere pana la urma.

ADRIAN spunea...

"Atribuirea" .. ma refer in mod evident la Casa Macca nu la casa Florescu

Stefan spunea...

Din cate stiu casa Macca e de inceput de secol XX. Da, asa este, nu e foarte sigur ca e Berindey.

dan spunea...

@Stefan
In 1954, in casa Florescu s-a mutat Institutul de Lingvistica, care avusese anterior sediul in casa Cleopatrei Trubetkoi (in anii aceia, actuala strada Henri Coanda se numea Str. I.C.Frimu, iar in epoca ridicarii casei, se numise Str. Cosma, dupa biserica Popa Cosma din apropiere care dadea si numele mahalalei). Abia in anii '60 s-a instalat acolo Institutul Goethe, dupa reluarea relatiilor cu Germania.
Intr-adevar, casa e un mic palat.

@ADRIAN
Ofiterul Petre Macca era maior cand a fost ranit la Grivita (in aceeasi lupta au murit mr.Sontu si cpt.Valter Maracineanu) si a ajuns general de brigada. Petre era fiul lui Mihalache Macca (cumnatul lui Villacrosse si ginerele dragomanului Petros Serafim care stapanea locurile de vizavi de actuala Politie a Capitalei).
Aveti dreptate, nimeni nu stie sigur daca casa Macca a fost proiectata de I.Berindei.

Stefan spunea...

In poza cu detaliul stresinii, daca te uiti cu ceva atentie se vede cum curge apa de pe acoperis. Nu ar fi nimic deosebit pentru perioada de dezghet. Numai ca tot asa curgea si in casa, imaginati-va!!!, de pe acoperis pana la parter. Din pacate poze de dedesubt, cea cu parchetul. deocamdata nu e vizibila la dimensiuni mai mari, nu stiu de ce, sper sa pot repara. In casa era strat de gheata. Cu putina vointa si nesimtire se putea face un mic patinoar in hall.
Dan, multumesc de precizari.
Adrian, ca de obicei cu detalii mai tehnice. Ziceai ca ai fost la emisiunea aia? Ce ai alege: Macca sau Urseanu?

ADRIAN spunea...

Macca fara nicio ezitare. Casa Urseanu e o casa numai pentru exterior si pentru ceea ce este in cupola. Nimic spectaculos ca spatiu de arhitectura. Casa Macca, insa, e o bijuterie nu numai din punct de vedere al conceptiei spatiului dar are si niste detalii deosebit de rafinate cum la putine case din Bucuresti am vazut.
O casa care te poate pune in situatia sa descoperi cate ceva la fiecare vizita; la Urseanu e parca nici n-ar fi nevoie sa o vezi pe toata ca si poti spune la ce sa te astepti ...

Stefan spunea...

Adrian, au fost mai multe "runde" cu casele astea 2? Eu am vazut un singur episod si nici ala complet. Era intr-o duminica. Cum a ramas pana la urma? Macca arata jalnic. Ploua inauntru, apa in pod, colectii de carti distruse, pereti crapati. Care va fi renovata? Daca va fi vreuna...
Apropo de ambasadorul Germaniei. Resedinta pe care a parasit-o nu de curand era pe Kiseleff, putin retras de la sosea. Am avut ocazia sa o vad de l abalconul cuiva care avea apartament intr-o vila noua pe Clucerului. O casa impresionanata cu piscina si o gradina de vis. Piscina era de varsta cu casa, asa ca nu era nimic mitocansesc in aspect. Iar casa are o varsta venerabila.

ADRIAN spunea...

N-au fost runde. Din pacate casa Macca nici macar nu s-a calificat; in finala a ajuns casa Urseanu. Nu stiu nici macar pentru casa castigatoare - casa din Baile Herculane - daca s-a lasat cu o urmare palpabila...

Jerome LeBanner spunea...

Stefan, cu piscinele parca ati fi Jean si Manolo in Marile Tururi cicliste :)

Stefan spunea...

Jerome, nu stiu care e treaba cu ciclismul. Eu abia daca mai stiu sa merb pe bicicleta, desi se zice ca asta nu se uita. Unde mai pui ca imi fasaie o roata si se inmoaie repede.
Radu se uita la Turul Frantei, al Flandrei, Spaniei, Italiei, mica bucla sau mai stiu eu ce.

Jerome LeBanner spunea...

Hehe, stiam eu, si asta abia acum am citit-o, dupa ce am scris ce-am scris pe ols

elle spunea...

ce frumos !!
Mi-ar placea sa ajung si eu acolo some time...

elle spunea...

stie cineva ceva despre casa asta ?? am fost acum 3 sapt. si sunt lacate peste tot ... :(

Mădălin spunea...

ATENTIE la confuzia intre Alexandru D Florescu si Alexandru G Florescu !!! Ea apare pe internet in mai multe locuri, cand e vorba de aceasta casa. Cei doi erau veri de gradul II.
Inclusiv in articolul asta, se spune "diplomat si dramaturg". Or, asta a fost Alexandru G. Florescu. Celelalte detalii, cu familia si fiica, sunt despre Alexandru D. Florescu - inginer si om politic, secretarul Ligii Culturale, bunicul istoricului Radu Florescu. In concluzie, a cui a fost in realitate casa ? A lui Alexandru D. (1863-1936) sau a lui Alexandru G. (1867-1925) ???

radu spunea...

de-am fi stiut raspnsul la astfel de intrebari precum diferentele intre alexandru g si alexandru f poate blogul ar fi fost inca activ.

Unknown spunea...

G florescu..asa apare in cartea lui dame.

Alex_Stef spunea...

Este vorba de Alexandru D. Florescu. Fiul lui Dumitru Florescu și al Alexandrinei Florescu, născută Mihalescu. Frate cu Teodor, căsătorit cu Ana Berindei; Maria, căsătorită cu Nicolae Cesianu; Ion(Jean) și Dumitru (Mitică), căsătorit cu Constanta Butculescu (A avut trei copii: Dumitru, Zoe (Zozo), căsătorită cu Adolf Cantacuzino și George, genealogist, căsătorit cu Marga (Magda) Cantacuzino.

Alex_Stef spunea...

Ca fapt divers. Pe aceeași strada, Henri Coandă, la numărul 13, este una din casele deținute de Ion(Iancu) Cesianu, cumnat cu Alexandru D. Florescu. Celălalt imobil deținut de Ion(Iancu) Cesianu se afla pe strada Jean-Loius Calderon, în prezent Ambasada Ungariei.