duminică, 7 martie 2010

Banca de Credit Roman- arhitecţi O. Maugsch şi Ernst Gotthilf

Iată (încă) o clădire despre care n-am putut afla nimic. Dar e prea spectaculoasă pentru a o ignora. Este situată lângă Mănăstirea Stavropoleos, care se vede în poza de sus. Banca se pare ca ar fi fost fondată în 1904, probabil şi clădirea tot cam de atunci. A fost una dintre cele mai importante instituţii din domeniu atâta cât a trăit. În privinţa arhitectului, cu toate eforturile depuse de Ştefan (contactarea Uniunii si Ordinului Architecţilor), nu i se cunoaşte numele, ci doar faptul că nu este român. Din câte îmi dau seama, stilul este neoclasic, cu ceva accente secesioniste. Probabil că cei care ştiu de această construcţie o asociază în primul rând cu statuile suferinde, probabil alegorii ale agriculturii şi cine mai ştie cui. P.S. Mulţumiri lui Adrian şi Dan pentru ajutor (v. comentariile la acest articol). Redau textul lui Dan, pentru vreun cititor mai grăbit care nu ajunge la comentarii: Banca de Credit Roman a fost intr-adevar infiintata in 1904, cu capital austriac. La inceput a functionat in Str Doamnei la nr.12 (in vecinatatea tipografiei F.Gobl si a Bisericii Bulgare). A avut de la inceput filiale in Braila si la Constanta. Sediul din Str Stavropoleos este construit intre anii 1911-1913 pe locul unei vechi case fara etaj ce se gasea langa Biserica Stavropoleos. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectilor Oskar Maugsch (care a mai proiectat Palatul Bancii de Scont din Str Lipscani cu Str E.Carada [1903], Palatul Societatii Generale de Asigurari de vizavi de Universitate [1906], Casa Ollanescu din Bd Dacia 87 [1910] devenita in 1936 Institutul Francez s.a.) si Ernst Gotthilf (care a proiectat edificii in Viena dar si in Timisoara). Sculpturile de pe fatada cladirii sunt realizare de Frederic Storck. Inca din 1911, cu ocazia transformari Fabricii de bere Luther (viitoare Fabrica Czell, viitoare Fabrica "Grivita") in societate anonima (pe actiuni) Banca de Credit devine actionar principal, in 1918 cumpara masiv actiuni la Uzinele Vulcan iar in 1921 achizitioneaza participatii la Casa Capsa care devenea si ea societate anonima. Datorita politicii comisioanelor moderate si a garantiilor ferme, Banca de Credit Roman depaseste in bune conditii anii crizei 1929-1933, fara a intra in faliment sau a fi nevoita sa fuzioneze cu alte banci ; asa incat in anii '40 se numara inca printre cele mai puternice banci romanesti, alaturi de Banca Comerciala, Banca Romaneasca si Societatea Bancara Romana.

15 comentarii:

ADRIAN spunea...

Din cate stiu eu autorul este Otto Maugsch ...

Raiden spunea...

O cladire superba, insa fara perspectiva. Practic iti trebuie wide lens pentru a o captura toata, cu riscul de a distorsiona cadrul, evident.

Stefan spunea...

Otto e Oscar?
Eu nu contrazic pe nime dar este posibil sa fie si un soi de cunoastere indusa - pe un colt de cladire, exact la o intersectie (cred ca Lipscani cu Carada) exista semnatura arhitectului O. Maugsch.
Am o rugaminte la voi: dati cautare pe Google Oscar Maugsch si o sa vedeti ca primele 4-5 rezultate (pagini diferite) au exact acelasi texct. Pai sa nu iti bagi picioarele. Are dreptate Dan cand fulgera asupra acestor practici.
Este posibil ca Adrian sa aibe dreptate cu Maugsch - mi-a spus un profesor de la U.A.R. (dom' profesor il striga cineva pe acolo, deci...) ca sigur nu e roman si ca e secesionist. Mai mult nu stiu. Mai pot sa indic 2 cladiri ale acestui arhitect in Bucuresti, or mai fi, una e cea pe care am amintit-o iar alta este cea de pe Dacia de la la rondul de la Piata Romana, de vizavi de blocul cu coloanele. Unde sunt covrigariile acum, inainte era o ceasornicarie.
Raiden, cand am citit "fara perspectiva" ma gandeam ca te referi la "fara viitor". Desi s-ar putea sa ai, din pacate, dreptate.

Stefan spunea...

Mai voiam sa zic ca pe vremuri cladirile bancilor se faceau cu ornamente ce prezentau intruchipari ale bunastarii - cornul abundentei, pastori cu miei, oameni cu grane, zeitati bucolice si alte asemenea chestii tihnite. Astazi se gicesc in spatele geamurilor fumurii costumele idioate si meclele preocupate. Preocupate de ...

ADRIAN spunea...

Aveam si eu aceeasi nedumerire caci intotdeauna il gaseam semnat O. Maugsch. "O. Maugsch" scrie de exemplu si pe cladirea aflata in Piata Romana colt cu Eminescu. Vezi postul meu despre cladirea BCR - fostul palat Generala. Dna Cezara Mucenic mi-a spus ca a gasit undeva Otto.
Despre aceasta cladire exista o informatie in cronologia Bucurestiului scoasa de Parusi. 1913 anul dat acolo.

Stefan spunea...

Nu stiam ca Parussi este asa interesat de Bucuresti. Am vazut cartea dar nu am indraznit. E scumpa.
Adrian, o cunosti pe doamna Mucenic?
Eu l-am gasit la domnia sa pe Alfonce de Saint Omer drept Şt. Omer. O fi greseala de tipar?
Sunt multi arhitecti, cu ceva cladiri la activ in Bucuresti, despre care nu gasesti nimic pe internet iar daca gasesti ... ati vazut cum. Pe de alta parte de unde naiba sa gasesc eu, un biet profan, informatii daca nici macar UAR si/sau OAR nu au putut sa ma lamureasca?
Mai este un caz similar pentru care am facut sapaturi pana in ... nu zic unde. Nu spun acum despre ce casa e vorba, una cunoscuta in lumea lor, a arhitectilor, dar despre care vad ca nu pot spune mare lucru.
Pentru noi, neinitiatii, exista semnaturile uriase ale lui Antonescu.

Andreea spunea...

Si eu am tot cautat sa aflu arhitectul (am avut o postare despre banca prin februarie), m-am uitat prin toare cartile despre Bucuresti pe care le am, dar n-am gasit nimic. Si pe mine ma seaca cind gasesc acelasi text copiat pe zeci de pagini (de obicei textul de la wikipedia). Puneti mina fratilor si creati continut :) si nu-l tot copiati de la unii la altii.

dan spunea...

Banca de Credit Roman a fost intr-adevar infiintata in 1904, cu capital austriac. La inceput a functionat in Str Doamnei la nr.12 (in vecinatatea tipografiei F.Gobl si a Bisericii Bulgare). A avut de la inceput filiale in Braila si la Constanta.
Sediul din Str Stavropoleos este construit intre anii 1911-1913 pe locul unei vechi case fara etaj ce se gasea langa Biserica Stavropoleos. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectilor Oskar Maugsch (care a mai proiectat Palatul Bancii de Scont din Str Lipscani cu Str E.Carada [1903], Palatul Societatii Generale de Asigurari de vizavi de Universitate [1906], Casa Ollanescu din Bd Dacia 87 [1910] devenita in 1936 Institutul Francez s.a.) si Ernst Gotthilf (care a proiectat edificii in Viena dar si in Timisoara). Sculpturile de pe fatada cladirii sunt realizare de Frederic Storck.
Inca din 1911, cu ocazia transformari Fabricii de bere Luther (viitoare Fabrica Czell, viitoare Fabrica "Grivita") in societate anonima (pe actiuni) Banca de Credit devine actionar principal, in 1918 cumpara masiv actiuni la Uzinele Vulcan iar in 1921 achizitioneaza participatii la Casa Capsa care devenea si ea societate anonima.
Datorita politicii comisioanelor moderate si a garantiilor ferme, Banca de Credit Roman depaseste in bune conditii anii crizei 1929-1933, fara a intra in faliment sau a fi nevoita sa fuzioneze cu alte banci ; asa incat in anii '40 se numara inca printre cele mai puternice banci romanesti, alaturi de Banca Comerciala, Banca Romaneasca si Societatea Bancara Romana.
***Este bine ca ai adus in atentie acest edificiu deosebit, in care a functionat o importanta institutie bancara.

ADRIAN spunea...

Dragilor, cu intarziere am postat la mine date in completarea articolului vostru cu Casa Pillat.
Daca ziceti de Otto Mauksch (alias Oskar) am sa mai pun si eu ceva ce gasisem din proiectele lui.
Lucrarea lui Parusi face toti banii. Este o lucrare deosebita caci iti trebuie rabdare sa iei la mana o bibliografie existenta si sa o centralizezi in felul acesta.

radu spunea...

va multumesc foarte mult. nu mai pot spune 'pentru completari' caci articolul meu este de fapt completarea.

radu spunea...

am adaugat un p.s. pentru cei care nu cetesc si comentariile.

ADRIAN spunea...

Stefan, in Parusi se afirma ca autorul este O.Maugsch iar sursa este cartea lui Oprea Petre, - Sculpturi decorative pe cladiri bucurestene, editura Maiko, Bucuresti 2004. Aici s-ar spune ca inaugurarea cladirii s-ar fi facut in 1913, la 8 aprilie.
Altfel informatia furnizata de @Dan este foarte intinsa si precisa ca intotdeauna.

dan spunea...

As completa faptul ca banca a fost construita pe locul a doua vechi cladiri ce erau vecine pe Str Stavropoleos : una fara etaj, alipita curtii Bisericii Stravropoleos, in care functionase birtul "La pisica neagra", si cea de langa ea, avand un etaj, in care fusese cafeneaua "La Brener". Ambele localuri erau binecunoscute in epoca (la sfarsitul veacului XIX), dar in special "La Brener" pt jocul de carti (stos) pe sume mari care se incingea acolo intre consumatori (greci bogati, in majoritate).

Stefan spunea...

Acolo v-ati pus averea, tineretele la stos...
Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?
Ce misto suna, LA PISICA NEAGRA. Daca as fi avut o carciuma as fi folosit nume de acest gen. Ma mai gandeam La Magarul Lesinat. Si ca totul sa fie ca la carte as fi scris numele pe o tabla stramba, atarnata de lanturi ruginite. Fireste, nu are legatura cu banca.

Anonim spunea...

Banca de Credit Roman a fost fondata in 1888, sub denumirea de Creditul Comercial, la vechea locatie din strada Doamnei. Injectata si cu capital austriac, 1904 este anul in care a inceput constructia de langa biserica Stavropoleos.

Interesant in in materie de denumiri de locante si taverne nu am avut traditia Dracula sau cu Piratii , ne ajungeau figurile mai domestice si mai ... digerabile.
Ce legatura are cu banca :) Pai cand matelotii din navele-banci irumpeau pauze cu racoarea berii si aburul micilor, atmosfera balcanica era (si este inca, usor perturbata)dar mai destinsa decat pedanteria austro-ungaro-germana si... anglo-saxona.