Casa Mariei Mihăescu. Arhitect- N.C. Mihăescu

Într-una dintre primele postări de pe aici aminteam de casa Miţei Biciclista (1885-1968). Deoarece în comentarii eram rugat să revin cu poze mai detaliate, o fac azi. Nu înainte de a consemna şi eu bârfe găsite pe internet, de exemplu câteva nume ale curtezanilor Miţei: Octavian Goga, regele Ferdinand, Nicolae Minovici, Nicolae Grigorescu (aici am rezerve, pictorul avea cu aproape 50 de ani mai mult). Alta informaţie pe care o privesc cu scepticism este cea conform căreia porecla i-ar fi dat-o George Ranetti, un alt amorezat respins, in 1898. Adica pe când M.M. avea 13 ani?

A fost căsătorită cu generalul Al. Dumitrescu, pe care se spune ca îl trimitea la cerşit. Asta in vrmea ciumei comuniste, evident. A locuit totuşi în casa ei până la moarte, închiriind o bună parte din camere (cel puţin pâna se va fi naţionalizat casa şi va fi devenit ea însăşi chiriaşă, îmi imaginez).

(În paranteză fie spus, navigând pe web am dat şi de acest site care mi-a şutit o imagine, cea cu casa. Să le fie de bine! Mă bucur că le-am fost util. update- s-a rezolvat!)

Cât despre clădire, a fost construită in 1910, arhitectul fiind N.C. Mihăescu (Ministerul Învăţământului, Palatul Sinodal al Mânăstirii Antim, fostul Palat al Societăţii Funcţionarilor Publici din Piaţa Victoriei). Nu am idee dacă era rudă de-a Miţei. A fost restaurată în 1985 (arhitecţi Doina Constantinescu si Al. Orăşanu) iar în prezent se pare ca este obiectul unui litigiu între moştenitori mai mult sau mai puţin îndreptăţiţi.

Poze:

Un balcon care nu se simte bine deloc Un leu pe care Raiden îl caracterizează astfel: "in dulcele stil frantuzesc, cocotat pe balcon, insa cam neingrijit". Alţi lei, amoraşi, abstracţiuni etc Şi închei cu o strofă de George Ranetti, dintr-o poezie cam stângistă, dar foarte actuală, după 101 ani de la publicare (şi care i se potriveşte şi casei doamnei Miţa):

Şi totuşi, nu ne-nvăţăm minte!

Tot lux! Tot fast! Deşertăciuni

Ce fac dintr-un popor cuminte

Un vast ospiciu de nebuni.