luni, 17 ianuarie 2011

Muzeul de Arta Medievala Inginer D Minovici: arhitect Enzo Canella

O vilă a cărei existenţă este, cred, ignorată de marea majoritate a bucureştenilor. Poate când se creează cozi de maşini pe la Fântâna Mioriţa să o poată vedea careva. Sau cine ştie, să fi fost popularizată de emisiunea lui H R Patapievici, care se filmează acolo. Trenuri din gara Băneasa, aflată vis a vis, nu cred să mai plece. Există un blog dedicat acestei vile- muzeu, şi cu aceasta pot considera postarea de azi încheiată. Ce pot spune din ce nu e deja cunoscut? Nimic, evident. Ce pot spune fără să vină vreun comentator anonim care să atace scurt: 'nimic nu ştii! De unde ştii că vila a aparţinut lui Dumitru Furnica Minovici? Născut în 1897, mort în 1982? Erai acolo la vreunul dintre aceste evenimente? De unde ai scos-o că el era fiul surorii fraţilor Minovici şi ce te face să crezi că aceştia erau Mina, Ştefan şi Nicolae? Cum poţi spune că ai fost coleg de liceu la Lazăr cu Furnica- Minovici dacă el a terminat cu multe zeci de ani înaintea ta?' Păi nu ştiu, e foarte posibil să fi făcut de fapt la Sava. Că Dumitru Minovici a fost un inginer şi un colecţionar de artă pare însă cert. Clădirea a fost construită în timpul celui de-al doilea război mondial, arhitect a fost Enzo Canella (nu am putut găsi cu modestele mele resurse informaţii despre alte activităţi ale acestuia). Stilul arhitectonic este mai neobişnuitul în România stil gotic târziu numit Tudor. Scrie şi pe plăcuţă! Ştiind câte ceva despre comunişti, putem bănui că Dumitru Minovici a fost forţat să doneze casa către statul român, în 1945. Aceasta a devenit muzeu de arta feudală în 1947, denumirea actuală fiind 'Muzeul de Artă Veche Apuseană'. Păi nu? Dacă tot am făcut pozele astea, intrând prin noroaie, de ce să nu adaug şi această vilă Minovici nr. 2 la mica spre mijlocia noastră colecţie de clădiri bucureştene? Evident că va urma curând vila Minovici nr. 1. Vă mulţumesc pentru atenţie şi închei cu o imagine de arhiva (sursa, as always, 'Case Vechi din Bucuresti'- Leonid Buzoianu, E Badescu)